Mormane de frunze uscate împânzesc în fiece toamnă grădinile, livezile și câmpurile. Ba mai mult, deseori, vegetația uscată pe care gospodarii o strâng de pe lângă case, este arsă împreună cu deșeurile menajere. Această practică „tradițională” adânc implementată în mentalitatea colectivă a moldovenilor trebuie schimbată, iar populația să conștientizeze că asemenea acțiuni sunt interzise.
Arderea resturilor vegetale şi deşeurilor menajere cauzează un prejudicu ireparabil mediului ambiant şi sănătăţii umane. Substanţele nocive din rezultatul arderii se acumulează în stratul de aer de la suprafaţa solului. Concentraţia noxelor emise în acest proces este foarte mare
Potrivit agenților de mediu, în aer sunt emanate diferite substanţe toxice, cum ar fi monoxidul de carbon, dioxidul de sulf, funinginea, oxizii de azot, hidrocarburile şi, cele mai importante şi periculoase, dioxinele foarte toxice (compuşi organici de compoziţie complexă). Aceste substanţe chimice pot cauza, chiar şi în cantităţi infinit de mici, intoxicaţii ale căilor respiratorii, afecţiuni ale sistemului nervos central, ale mucoasei ochiului, pătrunzînd nu doar în atmosferă, dar şi în solul şi apele din preajmă.
O tonă de resturi de plante arse elimină aproximativ 30 kg de monoxid de carbon, care intră uşor în reacţie cu hemoglobina din sânge, blocând astfel livrarea de oxigen către ţesuturi.
Unul din compuşii cei mai periculoşi rezultat din arderea în aer liber a deşeurilor organice sunt hidrocarburile aromatice policiclice, ce conţin cea mai mare cantitate de substanţe cancerogene. Dacă în foc sunt aruncate şi sticle de plastic, pungi de plastic şi resturi de linoleum, în atmosferă sunt emişi aproximativ 75 de componenţi cu potenţial toxic, cum sunt clorura de carbonil (utilizată în primul război mondial ca armă chimică) şi dioxinele. În prezent, dioxinele sunt cele mai periculoase produse chimice cunoscute în lume. Ele afectează sistemul imunitar şi au un efect negativ asupra tuturor organelor omului. În doze mari ele sunt letale, în doze medii şi mici – sunt cancerogene, mutagene şi teratogene (influenţând negativ asupra embrionului din organismul mamei).
În același timp, pe traseele naționale, unde adeseori se ard iarba uscată și frunzele, creează pericole de accidente și incendii, totodată provocând deteriorarea habitatului păsărilor şi animalelor, distrugerea solului şi a valoroaselor microorganisme care oferă fertilitate solului.
Cea mai bună soluție ar fi ca frunzele să fie strânse și compostate. Frunzele care cad toamna din copaci sunt foarte valoroase pentru grădină, deoarece conțin de două ori mai multe minerale decât gunoiul de grajd.
Proprietățile compostului: Ajută la menținerea umidității în sol; reduce cu până la 34% cantitatea de apă folosită pentru irigare; ajută la reciclarea resturilor vegetale din bucătărie, gradină, alte spații; ajută la creșterea microorganismelor și aerarea solului; reprezintă varianta ecologică a folosirii fertilizanților de sinteză; diminuează poluarea din rampele de gunoi; ajută la neutralizarea ph–ului din sol.
Totodată, Agenția de Mediu atenționează că arderea frunzelor uscate este o încălcare a legislației ecologice. Pentru a disciplina persoanele, cărora nu le pasă de sănătatea celor din jur, conform Codului contravențional al Republicii Moldova în temeiul art.115 alin.(3), vor fi sancționate cu amendă în mărime de la 10.000 de lei până la 15.000 de lei pentru persoane fizice şi amendă de la 30.000 de lei până la 40.000 de lei pentru persoane juridice.
În același context, Agenția de Mediu îndeamnă cetățenii ca în cazul când observă asemenea contravenții de mediu, să se adreseze către autoritatea publică locală (primăria), Inspecția pentru Protecția Mediului, fie să apeleze serviciul 112, pentru documentarea cazurilor și tragerea la răspundere a persoanelor vinovate, în conformitate cu legislația în vigoare.
