Consiliul Asociațiilor de Profil Agroalimentar (CAPA), care reunește 16 organizații agricole, contestă Legea privind Camerele Agricole, considerând-o neconstituțională, discriminatorie și neadaptată sectorului agricol din Republica Moldova. Totodată respectiva lege încălcă libertatea de asociere, deoarece obligă agricultorii să devină membri ai Camerelor Agricole pentru a accesa ulterior susținere financiară de la stat. Însă până atunci, impune fermierilor contribuții financiare multiple, obligându-i să plătească cotizații la mai multe organizații simultan, dublând astfel structurile existente, asociațiile de profil. De asemenea, deși neoficial, prin această lege, sunt excluși fermierii mici, prin criterii restrictive de eligibilitate legate de suprafețele de teren și efectivele de animale. Consiliul Asociațiilor de Profil Agroalimentar (CAPA) a înaintat o scrisoare deschisă către Guvern, Parlament și Delegația Uniunii Europene, prin care și-au exprimat dezacordul față de Legea nr. 39/06.03.2024 privind organizarea și funcționarea Camerelor Agricole și solicită suspendarea intrării în vigoare a acesteia.
Săptămâna trecută, reprezentanții CAPA au avut câteva întrevederi la Parlament, unde au cerut anularea înființării camerelor agricole prin orice metodă posibilă, inclusiv contestarea la Curtea Constituțională a Legii ce încalcă principii constituționale fundamentale, precum libertatea de asociere, și propun suspendarea intrării în vigoare până la clarificarea tuturor aspectelor problematice. Membrii CAPA solicită reluarea procesului legislativ prin consultări reale și găsirea unui model funcțional, adaptat necesităților agricultorilor, în baza propunerilor reprezentanților domeniului agroalimentar.
„Legea a fost votată fără a fi real consultată cu agricultorii, căci au fost neglijate mai mult de 90% din propunerile pe care le-au înaintat fermierii în procesul votării acestei legi. Noi încă la ședința de constituire a Consiliului Asociațiilor de Profil Agroalimentar, am ținut să accentuăm reprezentanților MAIA și deputaților care au fost prezenți, că această lege nu este bună. Săptămâna trecută, am fost la Parlament și am avut o întrevedere la doamna deputat, Victoria Belous care ne-a ascultat poziția. De fapt, noi avem două opțiuni în situația actuală, să obținem suportul deputaților pentru a sesiza neconstituționalitatea acestei legi, dar nu știm cât va dura implementarea acestei măsuri. Iar a doua opțiune, pe care noi insistăm este să punem pe pauză această lege, însă fără votul majorității parlamentare nu ar fi posibil acest lucru și prin urmare urmează să mai discutăm cu reprezentanții de la MAIA. Cel puțin așa ne-a recomandat doamna deputat PAS, Victoria Belous. Se preconiza ca o posibilă întâlnire să aibă loc la MAIA, pe 8 decembrie, dar să vedem dacă a rămas în vigoare, deocamdată nu a fost clar stabilită ora întrevederii. Există multe nedumeriri pentru că legea nu specifică formula de finanțare, suma estimată necesară sau regula de obținere a finanțării bugetare. Cel mai probabil, viitoarele Camere agricole vor aștepta bani de la buget, ceea ce garantează subordonarea politică. Legea nu menționează absolut deloc cum se vor încadra asociațiile de profil existente în relația cu Camerele Agricole și cu statul. Camerele devin organism obligatoriu de consultare cu statul, iar asociațiile de profil pierd automat statutul de parteneri obligatorii de consultare. Statul nu va mai avea nicio obligație să consulte asociațiile care au construit sectorul agricol actual. Legea creează o situație de concurență neloială orchestrată de către stat”, a explicat Alexandru Bădărău, președintele Asociației „Forța fermierilor”.
Argumentul de bază al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare pentru justificarea necesității Camerelor agricole este că se vor consolida capacitățile agricultorilor de a accesa fonduri europene de pre-aderare și aderare la UE, iar în acest context, fermierii trebuie instruiți, deși asociațiile de profil existente ar putea fi implicate în acest proces. Prin urmare, CAPA consideră că se încearcă importarea unui model european, dar cu impuneri nedemocratice, transformând o structură voluntară într-una obligatorie, dependentă de stat și vulnerabilă la politizare.
„Toți agricultorii sunt obligați prin legea respectivă să devină membri ai Camerelor agricole, care vor primi finanțare garantată de la buget și care treptat vor prelua atribuțiile asociațiilor. Astfel noi asociațiile de profil care existăm de ani de zile, vom pierde membrii noștri, nu vom primi finanțare de la stat și probabil nu vom participa la consultările publice asupra diferitor legi ulterioare. Consecința directă și inevitabilă pe care o presimțim este lichidarea asociațiilor de profil existente, deși autoritățile ne-au dat asigurări că noile camere agricole nu vor înlocui organizațiile sau asociațiile existente din sector. Noi la ședința de constituire a Consiliului Asociațiilor de Profil Agroalimentar (CAPA), unde au fost prezenți și reprezentanții de la Parlament, și de la minister, am spus că noi nu suntem de acord cu înființarea acestor camere agricole, dar am subliniat că ne dorim să fim prezenți în comisiile de transcriere a politicilor publice de aderare. Doamna deputat Victoria Belous ne-a povestit că numărul actelor transcrise este foarte mare, prin urmare orice recomandare este utilă pentru ajustarea legislației naționale la cea europeană. Noi nu trebuie să preluăm cu ochii închiși orice document sau model din UE, în plus, fondurile de pre-aderare sunt absolut necesare, sperăm că vom putea beneficia de aceste resurse financiare. Președintele Comisiei pentru mediu, climă și tranziție verde, Valeriu Muduc, ne-a explicat că pentru integrarea în UE avem nevoie de multe investiții în sistemele de epurare, o stație de epurare costă cât o hală. Există multe cerințe din partea UE pe care noi nu vom putea să le îndeplinim fără o finanțare corespunzătoare, prin urmare noi trebuie să colaborăm cu toții pentru a negocia interesul nostru național și să obținem fonduri de pre-aderare. Planul strategic de dezvoltare al agriculturii trebuie să fie așa încât producătorii să fie susținuți, ca să se poată dezvolta, nu să ajungă să renunțe la activitate. Sperăm că autoritățile să înțeleagă că propunerile noastre sunt în cunoștință de cauză, nu din moft sau dorințe egoiste. Noi chiar am sugerat să ne ofere 1-2 birouri în cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare pentru a fi aproape și a putea discuta în permanență pentru dezvoltarea și binele sectorului agroalimentar. Vom vedea cum vor decurge discuțiile, dar fără colaborare, nu se pot face lucruri bune”, a subliniat Ion Maxim, directorul executiv al Asociației Naționale a Apicultorilor din Republica Moldova.
Legea nr. 39 din 6 martie 2025 privind organizarea și funcționarea camerelor agricole a fost publicată în Monitorul Oficial din 3 aprilie 2025 și va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026. Conform legislației, camerele agricole ar trebui să fie organizații profesionale autonome, apolitice și nonprofit. Acestea vor avea rol consultativ, de reprezentare și sprijin pentru fermieri în raport cu autoritățile și nu vor substitui asociațiile de profil. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare nu va fi membru al camerelor agricole. În Republica Moldova ar urma să fie înființate 10 camere agricole regionale și una națională.Activitatea lor va fi finanțată din contul cotizațiilor de membru, din serviciile de consultanță sau asistență prestate contra cost, din donații sau sponsorizări.
