Consiliul Asociațiilor de Profil Agroalimentar, ce reprezentă interesele a mii de producători agricoli din Republica Moldova, contestă constituționalitatea și legalitatea Legii nr. 39/06.03.2024, privind organizarea și funcționarea Camerelor Agricole, care urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026. Astăzi la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a avut loc o sedință de lucru în privința Camerelor agricole, unde reprezentanții Consiliului și-au exprimat dezacordul implementării acestui concept, care în opinia lor și mai multor experți este anticonstituțional, din motiv că fiecare fermier este obligat să devină membru al Camerelor agricole.
Consiliul Asociațiilor de Profil Agroalimentar a solicitat instituțiilor de stat, în special fracțiunilor parlamentare inițierea de urgență a procedurii de verificare a constituționalității Legii nr. 39/06.03.2024 prin sesizarea Curții Constituționale și suspendarea intrării în vigoare a legii până la clarificarea tuturor aspectelor de neconstituționalitate.
„Agricultorii vor fi forțați prin lege să facă parte obligatoriu din Camerele Agricole, ceea ce contravine cu Art. 40 din Constituția Republicii Moldova care stipulează „dreptul la liberă asociere”, totodată și cu „libertatea de asociere” din Art. 11 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Deși legea spune că ”membrii Camerelor Agricole sunt cei care întrunesc condițiile…..”, în practică fermierii ar putea fi obligați să devină membri pentru a beneficia de sprijin din partea statului, iar Camera agricolă conform legii în redacția actuală, îndeplinește roluri quasi-publice, ceea ce va crea presiune asupra fermierilor să facă parte din aceasta structură. De asemenea, chiar dacă legea respectivă invocă modelul Camerelor Agricole din țările UE, structura propusă în Republica Moldova nu respectă principiile europene fundamentale, precum autonomie financiară, independență față de Guvern, reprezentare democratică reală și caracter strict consultativ. În majoritatea țărilor UE, Camerele agricole sunt asociații voluntare, nu entități cu caracter cvasi-obligatoriu. Credem că preluarea unui concept fără adaptare la realitățile economice și juridice locale, va conduce la ineficiență structurală și lipsă de funcționalitate”, a menționat Alexandru Bădărău, președintele Asociației „Forța Fermierilor”.
Un alt argument prezentat de reprezentanții CAPA este lipsa unui studiu de fezabilitate care să demonstreze sustenabilitatea financiară a structurii, sursele de finanțare pe termen lung, analiza cost-beneficiu pentru sectorul agricol, cât și impactul economic asupra producătorilor.
„Nu există nici un studiu de fezabilitate care să ne convingă de utilitatea acestei Legi, care are și un caracter discriminatoriu, or conform legii pot deveni membri doar cei care dețin cu drept de posesie și folosință cel puțin două hectare de teren agricol arabil sau cel puțin un hectar de teren ocupat de culturi perene sau legume în câmp deschis. Dar și cei care au cel puțin 0,1 hectare de legume pe teren protejat sau un număr de animale mai mare decât cel prevăzut de Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară pentru exploatațiile non-profesionale. Aceste prevederi împart fermierii în “agricultori eligibili” și “agricultori neeligibili”. Astfel, mai mulți fermieri mici, de altfel care reprezintă un procent mare din agricultura Republicii Moldova, vor fi excluși, fapt prin care se va încălca principiul egalității. Pe de altă parte, procesul de consultare publică a acestei legi, a fost mimat. Toate criticile și propunerile asociațiilor de profil, care au fost destule, au fost ignorate. Această abordare încalcă Legea privind transparența în procesul decizional nr. 239/2008, cât și standardele UE privind consultarea părților interesate”, a subliniat președintele Asociației „Forța Fermierilor”.
O altă explicație invocată de Consiliul Asociațiilor de Profil Agroalimentar, este că aceste Camere agricole de fapt vor dubla activitatea unor instituții existente.
„În Republica Moldova există mai multe organizații și instituții ce îndeplinesc atribuțiile stipulate în legea dată. Astfel, Camerele Agricole vor crea o structură paralelă care dublează atribuțiile asociațiilor existente și funcționale, suprapune funcțiile cu Centrul de Consiliere Agricolă și Rurală, Camera de comerț și industrie și creează confuzie administrativă și instituțională. În loc de simplificare și mai multă eficientă, legea aduce birocratizare suplimentară, risipirea banilor publici, dar și ai agricultorilor, care vor fi obligați să plătească cotizații către mai multe organizații: Camera Agricolă (obligatoriu prin lege), Asociația de profil (pentru servicii reale), ONVV sau Oficiul Horticol (pentru producătorii din sectoare specifice). Unii fermieri vor plăti către 2-3 organizații simultan – o povară financiară inacceptabilă, mai ales pentru micii producători. Și chiar dacă se susține că potrivit prevederilor legii, Camerele agricole devin jucători politici indirecți, dependența de finanțare de la bugetul de stat, lipsa unei formule exacte de finanțare va transforma Camerele Agricole într-un instrument de control politic, nu într-o structură independentă de reprezentare a intereselor agricultorilor. Legea oferă camerelor agricole roluri de consultare a politicilor publice, reprezentare în elaborarea programelor pentru sector, influență asupra fondurilor de subvenții. Dacă aceste structuri devin controlate politic sau monopolizate, adevărata voce a agricultorilor nu va fi auzită”, a concluzionat Alexandru Bădărău, președintele Asociației „Forța Fermierilor”.
