Domeniul culturilor energetice este unul relativ nou în agricultură. La nivel mondial, culturile energetice sunt experimentale și au statut de culturi comerciale. Potrivit cercetătorilor, unele culturi pot contribui eficient la dezvoltarea sectorului energiei regenerabile în țara noastră și pot aduce profituri celor care produc această materie primă.
Șeful Laboratorului Resurse Vegetale de la Grădina Botanică din Chișinău, susține că valorificarea biomasei în scopuri energetice este primordială pentru Republica Moldova, deoarece practic toate resursele energetice le importăm.
”Republica Moldova nu prea are resurse fosile. Avem noi niște păduri, dar față de alte țări, unde peste 30 % din suprafață sunt acoperite cu păduri, noi în prezent avem circa 10-12 %, deși ar trebui cel puțin să fie 15%, dar pentru că ani la rând se taie ca în codru, avem ce avem” a menționat Victor Țiței, șeful Laboratorului Resurse Vegetale de la Grădina Botanică din Chișinău.
.jpg)
Specialistul sugerează agricultorilor să lanseze afaceri de creștere a plantelor energetice, deoarece, spre deosebire de alte culturi agricole, plantele energetice au o serie de avantaje.
”Soiul„TITAN” de „Miscantus giganteus” este unul nou pentru Republica Moldova, un soi de perspectivă. Poate fi cultivat pe terenurile care nu sunt destinate agriculturii. După primul an, de regulă nu este necesar niciun tratament sau îngrijire a terenului. Nu sunt necesare costuri anuale pentru semințe / rizomi şi de prelucrare a pământului timp de 20-25 de ani. Această plantă are circa 3 metri înălțime, și poate înlocui lemnul pentru construcţii, prin prelucrare se obţin grinzi ecologice, care în perioada verii ar menține o temperatură scăzută în casă. Pe timpul iernii, această plantă ar putea fi folosită la confecționarea bricheților și peleților pentru încălzirea caselor” a explicat șeful Laboratorului Resurse Vegetale de la Grădina Botanic din Chișinău.
Întreținerea plantației de miscanthus giganteus nu necesită cheltuieli mari. Cele mai mari costuri sunt doar în primul an de sădire a plantației.
„Pe parcursul anilor de cercetare, am constatat că în condițiile Republicii Moldova, această plantă are o capacitate de a crește și de a forma o roadă bogată. În cercetările noastre am demonstrat că ar putea genera până la 25-30 de tone de masă uscată care ar putea înlocui circa 10-15 tone de cărbune. Miscanthusul poate creşte fără îngrăşăminte (în timpul iernii toate frunzele cad şi acţionează ca un îngrăşământ natural) şi poate fi cultivat şi pe soluri poluate, fără a extrage elementele toxice din sol. Recoltarea este simplă și poate fi efectuată cu o combină sau presă de balotat” a mai adăugat Victor Țiței, șeful Laboratorului Resurse Vegetale de la Grădina Botanică din Chișinău.
O altă plantă cu utilitate multiplă din colecția de plante energetice, pe care o deține Grădina Botanică este Silfia originară din America de Nord, care datorită capacității de absorbție a metalelor grele din sol, ar putea fi folosită la stațiile de epurare.
”Este și o plantă meliferă prețioasă, deoarece asigură hrană albinelor în perioada mai tardivă, în acea perioadă de vară târzie sau primele luni de toamnă. Totodată în perioada de iarnă, ar putea fi o sursă de producere pentru biocombustibil, poate fi folosită atât la producerea brichetelor, cât și a peleților. În ultimul timp, sunt cerecetări care menționează faptul că din rădăcina acestei plante se pot extrage substanțe biologice active care pof fi folosite atât pentru sănătatea omului, cât și pentru producerea unor substanțe biologice pentru tratarea împotriva insectelor și a altor boli la alte specii de plante” a spus Victor Țiței, șeful Laboratorului Resurse Vegetale de la Grădina Botanică din Chișinău.
Salcia energetică este o cultură nepretențioasă, iar crearea plantațiilor de salcie energetică ar putea diminua necesitatea defrișărilor pădurilor și ar putea genera combustibil ieftin.
”Se știe despre această specie de mai mulți ani, dar eforturile pe care le întreprind guvernanții, sau cei de la putere, nu a fost de a susține culturile energetice. Printre aceste culturi ar putea fi salcia energetică. Are o capacitate foarte mare de formare a biomasei.Capacitatea de regenerare a acestei specii este foarte înaltă,este un hibrid de salcie energetică primit din Polonia, adaptat pe parcursul anilor la condițiile Republicii Moldova și acum acesta ar putea servi pentru fondarea unor plantații mai largi, iar producătorii ar putea folosi această masă pentru producerea peleților la standarde europene” a subliniat Victor Țiței, șeful Laboratorului Resurse Vegetale de la Grădina Botanică din Chișinău.
Încălzirea locuințelor prin arderea plantelor energetice este mai ecologică și mai rentabilă economic.
„Ca putere de încălzire, ”miscantusul giganteus” are aproximativ aceeași valoare energetică ca și salcia energetică de anul I și anul II. Lemnul de stejar are 20-22 de megajoule(MJ) per kg, miscantusul are 19 MJ, paiele de grâne au 15-16 MJ, dar au un conținut foarte înalt de cenușă ceea ce duce la deteriorarea aparatelor sau utilajului de termoficare și de aceea paiele sau reziduurile cerealiere, fiind în restricțiile puse de către UE, sunt de o calitate foarte joasă și nu se recomandă de a fi folosite în scopuri industriale. Pentru utilizatorii casnici, brichetele de acest fel, ar putea fi folosite, dar cu unele adausuri de alte culturi. Brichetele de miscantus giganteus după valoare comparativ cu cărbunele, un kg și jumătate sau un kg și 700 grame ar înlocui un kg de cărbune ” a afirmat Victor Țiței, șeful Laboratorului Resurse Vegetale de la Grădina Botanică din Chișinău.
⚡️Urmărește știrile Agroexpert pe-> Telegram | Viber | Facebook | Instagram | News letter!
