Sezoanele de iarnă devin tot mai blânde în Republica Moldova, iar fenomenul este atribuit încălzirii globale. Ultimele 5 ierni (2020, 2007, 2023, 2022, 2016) sunt clasate printre cele mai calde din ultimii 20 de ani, arată datele meteorologice.
„Cel mai cald sezon de iarnă în Republica Moldova din întreaga perioadă de observații meteorologice (1886-2023) a fost în anul 2020. Temperatura medie a aerului pentru acel sezon a constituit în teritoriu: +1,6..+3,3ºС, fiind cu 4,3-5,4ºС mai ridicată față de normă”, precizează Ministerul Mediului.
Conform datelor stației meteorologice Chișinău, temperatura medie a aerului pentru acea perioadă a constituit: +3,1ºС (cu 4,9°С mai ridicată față de normă) și s-a plasat pe locul 1 în șirul anilor cu temperaturi medii ridicate pentru sezonul de iarnă.
În sezonul de iarnă 2023, în Republica Moldova, temperatura medie a aerului a constituit: în teritoriu: +0,6..+2,8ºС, fiind cu 3,0-3,8ºС mai ridicată față de normă și se semnalează în medie o dată în 15-20 de ani.
Conform datelor stației meteorologice Chişinău, temperatura medie a aerului a fost de: +2,0ºС (cu 3,8°С mai ridicată față de normă) și s-a plasat pe locul 3 în șirul anilor cu temperaturi medii ridicate pentru sezonul de iarnă.
Precizăm că, în luna ianuarie 2024, pe teritoriul Republicii Moldova, meteorologii prognozează temperaturi peste valorile normei. Informații se conțin în perspectiva meteorologică emisă de către Serviciul Hidrometeorologic de Stat (SHS).
Citește și: În luna ianuarie vom avea temperaturi peste valorile normei
Cele mai calde 5 ierni (2020, 2007, 2023, 2022, 2016) din întreaga perioadă de observații meteorologice s-au grupat în ultimii 20 de ani, iar cele mai fierbinți 3 ierni – în ultimii 10 ani. Pentru ultimii 10 ani (2013-2023), în 9 sezoane de iarnă temperatura medie sezonieră a fost mai ridicată față de normă.
Cea mai rece iarnă în perioada 2003-2023 s-a semnalat în anul 2003, când temperatura medie a aerului pentru acel sezon a constituit în teritoriu: -4,5..-6,0ºС, fiind cu 3,0-3,4ºС mai scăzută faţă de normă, și se atestă în medie o dată în 10-15 ani din toată perioada de observații.
Specialiștii consideră că toate aceste schimbări se întâmplă doar din cauza încălzirii globale. Consecințele sunt diverse și au un impact larg asupra mediului, ecosistemelor, sănătății umane și sistemelor socio-economice.
Te-ar putea interesa și: Galerie Foto | Cum arată stațiile meteo în zăpadă
Temperaturile medii globale sunt în creștere, ceea ce duce la valuri de căldură mai frecvente și mai intense. Acest lucru poate duce la boli legate de căldură, stres asupra ecosistemelor și provocări pentru agricultură. Clima care se încălzește contribuie la topirea ghețarilor și a calotelor polare, ducând la creșterea nivelului mării. Acest lucru reprezintă o amenințare pentru comunitățile de coastă, ecosistemele și infrastructura.
Încălzirea globală este legată de o creștere a frecvenței și intensității evenimentelor meteorologice extreme, inclusiv uragane, secete, inundații și incendii de vegetație. Aceste evenimente pot avea efecte devastatoare asupra comunităților și ecosistemelor.
Încălzirea globală afectează ecosistemele prin modificarea modelelor de temperatură și precipitații. Speciile pot migra sau se pot confrunta cu provocări în adaptarea la schimbările climatice, ceea ce duce la perturbări ale ecosistemelor și la pierderea potențială a biodiversității.
„Schimbările de temperatură și tiparele precipitațiilor pot avea un impact asupra productivității agricole. Unele regiuni pot înregistra scăderea randamentelor culturilor, schimbări în sezonul de vegetație și o susceptibilitate crescută la dăunători și boli”, precizează Ministerul Mediului.
Schimbările în tiparele precipitațiilor și topirea zăpezii și a gheții afectează disponibilitatea apei. Acest lucru poate duce la creșterea concurenței pentru resursele de apă, afectând agricultura, industria și populațiile umane. Consecințele încălzirii globale pot duce la perturbări sociale și economice, inclusiv deplasarea comunităților din cauza creșterii nivelului mării, migrațiune crescută și provocări la adresa infrastructurii și gestionării resurselor.
Abordarea încălzirii globale și atenuarea consecințelor acesteia necesită eforturi concertate pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, tranziția către surse de energie durabile, adaptarea la schimbările climatice și creșterea rezistenței în comunitățile vulnerabile. Cooperarea internațională și acțiunile individuale sunt cruciale pentru a aborda această provocare globală și pentru a asigura un viitor durabil.
Menționăm că, condițiile agrometeorologice în cea mai mare parte a sezonului de vegetație din 2023 au fost satisfăcătoare pentru formarea recoltei principalelor culturi agricole. Despre aceasta a precizat șefa direcției agrometeorologie, din cadrul Serviciul Hidrometeorologic de Stat (SHS), Svetlana Starchenko, într-un răspuns oferit pentru AGROEXPERT.
Află și: Sezonul de vegetație 2023: Temperaturi ridicate și deficit de precipitații
