Petiția semnată de 50 de ONG-uri, privind necesitatea renunțării la salcâm și împădurirea cu specii indigene, a provocat comunitatea silvicultorilor din Republica Moldova să clarifice anumite aspecte invocate de petiționari. Agenția „Moldsilva” a publicat o viziune complexă a instituției și a silvicultorilor asupra stării de lucruri vizate de autorii petiției colective. Am discutat cu directorul adjunct, Iulian Mamai care ne-a expus cele mai relevante argumente, susținute de cifre, de ce salcâmul nu reprezintă un pericol așa cum menționează petiționarii.
Programul Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor (PNERP) a fost și este o măsură de urgență de mediu aprobată de autorități la inițiativa Președintei Republicii Moldova, Maia Sandu și asumată deplin de Agenția ”Moldsilva”. 145 mii ha de păduri plantate și reabilitate în 10 ani, survin într-un context când suntem deja într-o întârziere de reziliență, or țara noastră are o rată de împădurire printre cele mai scăzute din UE, unde media este de 37,7%, iar în Repubublica Moldova este de nici 11%.
„Pentru concretizare inițială, trebuie de menționat că denumirea Programului Național este Programul de Extindere și Reabilitare a Pădurilor, iar ca obiectiv de bază este stabilit extinderea suprafețelor cu noi păduri și reabilitarea stării pădurilor existente. Este un pic diferit ca obiectiv, decât ceea ce se menționează în Petiția colectivă: că direcția programului se îndepărtează de obiectivul său: refacerea pădurilor indigene, îmbunătățirea regimului hidrologic și creșterea rezilienței ecosistemelor. Iar în cadrul Agenției ”Moldsilva” și entităților silvice teritoriale niciodată nu s-a discutat despre posibilitatea substituirii pădurii native cu specia de salcâm. Aici este important să reținem că plantările de primăvară și toamnă includ lucrări de regenerare în fondul forestier (pădurile din proprietatea statului, gestionate de Agenția ”Moldsilva” prin intermediul întreprinderilor silvice teritoriale) și lucrări de extindere prin plantarea vegetației forestiere pe terenurile altor deținători, inclusiv pentru beneficiile comunităților locale. Printr-un efort consistent, dar nu imposibil, am putea reveni la multiplele solicitări ale primarilor și consilierilor, care în numele comunităților și prin decizii ale consiliilor locale au insistat pentru specia de salcâm tocmai că este în apropierea localităților, este meliferă și are o eficiență energetică deosebită. Cu siguranță le puteam refuza doleanța unanimă, doar că la atingerea stării de masiv, cunoaștem cu toții, că aceste suprafețe acoperite cu vegetație forestieră revin tot în gestiunea APL-urilor. De ce să le impunem condiții contrar solicitărilor? În plus, aș remarca în acest context, că specia de salcâm, conform legislației de mediu, nu se regăsește printre speciile invazive nici în Republica Moldova și nici în Uniunea Europeană (Regulamentul UE Nr. 1143/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind prevenirea și gestionarea introducerii și răspândirii speciilor alogene invazive, cu actualizările ulterioare. Vom lăsa loc și de o întrebare retorică: după prezența salcâmului deja din secolul al XVIII-lea în compoziția pădurilor noastre, oare nu este o specie deja indigenă?”, a întrebat retoric Iulian Mamai.
Referitor la reducerea biodiversității invocată de petiționari, silvicultorii au rămas nedumeriți de ce trebuie redus ceea ce există într-o proporție infim de mică. Ba mai mult, din ce motiv, or un exemplu elocvent sunt biodiversitatea și habitatele naturale pe o suprafață plantată acum trei ani cu salcâm și un teren în dificultate care în prezent arată cât de pozitiv a influențat salcâmul asupra zonei respective.
„Vom proba negativ afirmația că ”salcâmul se extinde agresiv și elimină speciile autohtone”, cu argumentul lucrărilor ce au menirea să dirijeze acest proces. În salcâmete se intervine cu reconstrucții de arborete prin substituire după 3-4 generații. Și atunci când este slăbită vitalitatea cioatelor de salcâm, urmează lucrări de reconstrucție a arboretelor, tocmai pentru a reduce suprafețele acoperite cu salcâm în stațiunile proprii altor tipuri de păduri. Astfel, se realizează opțiunea pentru alte specii de arbori în corespundere cu normele aplicate în domeniul silvic. Putem afirma că utilizarea controlată, justificată într-o strategie de reconstrucție ecologică ulterioară, salcâmul reprezintă o soluție silvică legitimă, temporară și eficientă pentru terenurile degradate, inapte utilizării în agricultură, precum și creării perdelelor de protecție a terenurilor agricole. Prezentarea salcâmului ca specie exclusiv invazivă și dăunătoare nu reflectă realitatea științifică și normativă aplicată, deoarece în stabilirea măsurilor de ameliorare a terenurilor degradate, în funcție de grupa stațională, salcâmul este inclus în compozițiile de regenerare și reprezintă o soluție rapidă și eficientă de stopare a fenomenelor de degradare și refacere a capacității terenului de a oferi servicii ecosistemice. Statistic vorbind, cele 36% de arborete de salcâm din argumentele invocate de petiționari, nu reprezintă o tendință actuală sau un scop în sine. După anii 50, fondul forestier a fost completat cu terenuri aflate în dificultate, pentru care soluția optimă era doar plantările de salcâm. În consecință, aceste împăduriri au și influențat în mare măsură ponderea salcâmului în pădurile statului, reprezentând circa 119 mii ha culturi silvice cu specia principală salcâm. Unul dintre principalele avantaje ale salcâmului este posibilitatea de a fi cultivat în stepă, pe soluri nisipoase sau pe terenuri degradate, iar utilizarea acestuia ca material forestier de reproducere, favorizează ulterior crearea unor ecosisteme forestiere în cele mai dificile zone/sectoare ale țării, analogice celor silvice. Înrădăcinarea/prinderea ușoară, micile pretenții și intensitatea de creștere l-au impus din start drept o specie pentru împădurirea terenurilor dificile, pe care alte specii au dat greș sau se prind și cresc greu, pe terenurile supuse eroziunii, nisipoase, dar și în unele cazuri la crearea perdelelor forestiere de protecție a câmpurilor”, a explicat specialistul.
Silvicultorii au mai adăugat anumite beneficii ale salcâmului, în ceea ce privește calitatea speciei considerată de petiționari - invazivă.
„O însușire de seamă a salcâmului este marea sa rezistență față de boli și dăunători, ceea ce îi permite să fie superior multor specii de foioase. Mai notăm și o serie de beneficii atât la îmbunătățirea sectorului pedo-climatic, cât și la necesitățile de produse lemnoase solicitate de populația rurală, mai ales în contextul crizei energetice ce se atestă repetat pe parcursul ultimilor decenii.Extins prin lucrări de împădurire în a doua jumătate a sec. XX, pe circa 50% din terenurile ocupate în prezent cu salcâm, această specie se află în condiții staționale dificile sau improprii, fiind treptat substituită prin aplicarea lucrărilor de reconstrucție ecologică. Actualmente salcâmul nu se extinde agresiv, fiind controlat prin măsuri corespunzătoare de gospodărire, iar prin lucrări de reabilitare a pădurilor degradate și necorespunzătoare, suprafața acestuia se va diminua. În aceste condiții, se poate estima că proporția salcâmului în compoziția generală a pădurilor de viitor s-ar încadra între 15-20% potrivit datelor din scrisoarea Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice (ICAS) nr. 01-81/1485 din 12.12.2025. Pe parcursul ultimilor 35 de ani ponderea salcâmului în cadrul pădurilor gestionate de Agenția „Moldsilva” este în continuă descreștere, acest fapt este confirmat prin evidențele și amenajamentele silvice periodice realizate în perioada respectivă. Conform datelor disponibile, în perioada 1988-2025, ponderea plantării de salcâm s-a micșorat de la 36,1% la 30,2% sau o diminuare a suprafeței ocupate cu 16,3%.
Totodată petiționarii au menționat că se optează pentru salcâm din motiv că „este o specie care câștigă cantitativ, nu și calitativ”.
„În condițiile de criză și insuficiență de timp, se insistă pe cantitate (fără însă a omite calitatea necesară) pentru a reuși treptat să înclinăm balanța și să obținem condiții mai bune (în materie de schimbări climatice) pentru a face loc calității dorite (în materie de specii autohtone solicitate și chiar necesare). Altfel vorbind, plantăm mai mult, inclusiv salcâm, pentru a reuși ”ameliorarea” efectelor induse de schimbările climatice, pentru ca ulterior să reușim promovarea pe larg a speciilor dorite, inclusiv specia de stejar. Totuși, pentru conformitate vom nota că în pepinierele entităților silvice teritoriale din cadrul Agenției ”Moldsilva” creștem și îngrijim un asortiment de 70 de specii de arbori și arbuști, cu o cifră de 33 mln în 2025, printre care vom menționa stejarul, frasinul, carpenul, paltinul, jugastrul, cireșul, arțarul, salcâmul, ulmul, plopul etc.Vorbind despre cifre mai menționăm că lucrări de extindere a pădurilor pe terenurile APL, în perioada toamna 2022 - primăvara 2025, s-au executat pe o suprafață de 10 081 ha, dintre care 273,1 ha sunt perdele forestiere de protecție a terenurilor agricole și apelor. Din această suprafață, 88% au fost împădurite cu salcâm ca specie principală, iar 12% cu alte specii forestiere, precum stejar, frasin, plop, nuc și glădiță. Iar în toamna anului curent proporția suprafeței plantate cu alte specii decât salcâmul urmează să atingă 20 %. În același context, menționăm că în detrimentul monoculturii de salcâm, se prioritizează includerea în compozițiile de regenerare și a altor specii precum frasinul, paltinul, jugastrul, cireșul, arțarul, ulmul etc., asigurând formarea unor biogrupe de arbori și promovând biodiversitatea. Anul viitor, Agenția ”Moldsilva” își propune să organizeze la începutul lunilor februarie-martie un Seminar științifico-practic cu implicarea mediului academic de specialitate și a specialiștilor silvici, având ca subiect principal implementarea Programului de Extindere și Reabilitare a Pădurilor : realizări, probleme, propuneri, perspective. Cu această ocazie, îndemnăm silvicultorii din cadrul ONG-urilor implicați în proiectele de împădurire și care au realizări demne de urmat, să participe activ la acest Seminar”, a explicat Iulian Mamai, directorul adjunct al Agenției „Moldsilva”.
