Fructele moldovenești au cucerit ani la rând tot mai mulți consumatori externi, în special din UE, căci 70% din exporturile Republicii Moldova sunt direcționate anume către piața Uniunii Europene, ceea ce demonstrează că produsele noastre corespund standardelor europene. Chiar și așa cotele anuale de export fără taxe în UE nu sunt deocamdată valorificate la maximum. De vină ar fi lipsa de promovare a fructelor și legumelor crescute în Republica Moldova, dar și incapacitatea producătorilor de a negocia cu partenerii din străinătate. Prin urmare, autoritățile consideră că Oficiul horticol este necesar pentru a asigura creșterea valorii adăugate a produselor horticole, cât și promovarea acestora pe piețele externe. Pe de altă parte, membrii Asociațiilor de profil sunt de părere că cel mai bine statul ar oferi suport financiar într-un ritm mai accelerat prin mecanismele existente pentru ca producătorii să își poată realiza planurile de activitate și ulterior se vor ocupa de promovare și de export.
În martie 2025, a fost adoptată o nouă Lege a Horticulturii care a înlocuit-o pe cea veche din 1996 și s-a propus înființarea unui Oficiu horticol după modelul Oficiului Național al Viei și Vinului, care este considerat un exemplu reușit. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare urmează să înființeze instituția publică - Oficiul Horticol, care va dezvolta sectorul horticol din Republica Moldova. Despre acest obiectiv se discută încă de anul trecut, însă deocamdată totul a rămas pe hârtie.
Consultările publice privind constituirea Oficiului Horticol, s-au organizat, este adevărat, dar nu au decurs cum s-au așteptat reprezentanții statului și prin urmare, se mai lucrează la fixarea tuturor propunerilor adunate de la membrii din sectorul privat și Asociațiile de profil, care au verbalizat cele mai stringente probleme ale pomicultorilor din Moldova.
„Am avut o ședință în cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, unde ni s-a prezentat o propunere de a crea un Oficiu Horticol, însă se întâmpla pe la sfârșitul anului 2024, ulterior la începutul 2025 formatul respectiv avea multe neclarități. La finalul anului 2025, când ni s-a oferit proiectul acelei Hotărîri de Guvern, am observat că era diferită de prima variantă prezentată nouă. Un exemplu simplu, Consiliul de administrare trebuie să raporteze directorului executiv, pe când Consiliul e un organ de conducere, directorul ar trebui să scrie dările seamă, nu invers, dar poate sunt greșeli tehnice. Noi am mai discutat pe seama acestor observații și deja așteptăm să vedem ce format va avea totuși Oficiul horticol. Pe de altă parte, se discută atât de mult despre lipsa de bani, de ce să irosim mijloace financiare prețioase care ar putea distribuite altfel, pentru că în sector sunt necesare multe investiții Vedem, poate noi nu cunoaștem toate informațiile, poate există surse de la anumiți parteneri externi, așteptăm să fim anunțați”, a menționat președinta Asociației „Pomușoarele Moldovei”, Aneta Ganenco.
„Pot să vă spun că am participat la o ședință organizată în cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, când am observat că majoritatea colegilor nu prea erau încântați de crearea Oficiului Horticol. Am avut impresia că am rămas unicul susținător al procesului de înființare a Oficiului horticol pentru că au apărut unele disensiuni la ședința respectivă. Noi am mers în vizită în Olanda special pentru a vedea cum funcționează un astfel de Oficiu, deși am înțeles că acolo a fost desființat ulterior. Dezavantajul menționat de colegii de la alte asociații era că fondatorul Oficiului horticol va fi Ministerul, căci jumătate din bugetul Oficiului va fi de la stat. În plus, directorul ar urma să fie numit de Consiliul de administrație, dar tot cu acceptul celor de la MAIA, ceea ce presupune că va exista un control politic. Există o contradicție dintre dorința celor din sectoarele asociative și reprezentanții statului. Deocamdată nu mai știm exact la ce etapă a rămas”, a povestit Oleg Tîrsînă, președintele Asociației Nucicultorilor din Republica Moldova.
„Încă de anul trecut, de când s-a propus înființarea Oficiului horticol ca o instituție publică, ne-am expus poziția. Asociația „Moldova Fruct” reprezintă interesele a circa 300 de producători și exportatori de fructe din întreaga țară, noi susținem crearea OH, dar am considerat că modelul propus trebuie îmbunătățit pentru a câștiga interesul din partea sectorului de fructe proaspete. Banii pentru toate acțiunile de dezvoltare urmează să vină din cotizațiile plătite de membrii sectorului, care va fi contribuția statului ? În cazul acesta noi am zis să fie o instituție privată, nu să raporteze orice acțiune la MAIA. Ideea noastră este ca deciziile să fie luate de jos în sus și nu invers. Acel consultant cu care au discutat cei de la Minister se pare că nu prea cunoaște particularitățile sectorului. Producătorii și exportatorii de fructe au nevoie de politici de susținere reale, cum ar fi credite accesibile sau investiții străine pentru procurarea echipamentelor de producție. Fructele moldovenești devin tot mai solicitate în UE, dar și în țările Orientului Mijlociu, însă lanțul logistic de transportare este mai costisitor. Noi avem nevoie de susținere financiară, pierderile provocate de cele două valuri de înghețuri din primăvara anului trecut au afectat grav livezile, prin urmare și exporturile de fructe. Dar chiar și într-un an dificil precum a fost 2025, producătorii au continuat investițiile începute încă în 2024. Conform datelor colectate de la membrii Asociației, pentru subvenționarea investițiilor realizate trebuie să fie achitate circa 275 milioane de lei. Noi credem că este nevoie de sprijin predictibil, care să ne permită întreținerea și modernizarea livezilor, continuarea investițiilor și desigur să putem realiza și mai multe exporturi”, a menționat Iurie Fală, directorul Asociației „Moldova Fruct”.
Potrivit MAIA, conceptul Oficiului Horticol este inspirat din bunele practici internaționale, fiind analizate câteva modele similare din țări cu tradiție horticolă, inclusiv din UE. Totodată, inițiativa urmează exemplul Oficiului Național al Viei și Vinului, care a demonstrat eficiență în promovarea unui sector strategic, contribuind la consolidarea brandului național „Vinul Moldovei. O legendă vie ” și la creșterea competitivității producătorilor.
„Inițial au fost păreri contradictorii și la fondarea Oficiului Național al Viei și Vinului, dar s-a demonstrat că se pot obține rezultate frumoase când se unesc eforturile. ONVV activează pe lângă Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, dar funcționează ca un parteneriat public-privat. A fost creat Fondul Viei și Vinului, finanțat în comun, în format paritar din contribuțiile sectorului privat și din bugetul de stat, 50% la 50%. Sectorul nu mai achită accize, dar contribuții în Fondul Viei și Vinului, care sunt de 10 bani per litru la sfârșitul anului, cât se acumulează, tot atâta oferă și statul. Fondul Viei și Vinului este un mecanism financiar unic din Republica Moldova, gestionat de către ONVV prin intermediul Consiliului de coodonare, care este constituit din 13 membri, dintre care 10 sunt din sectorul privat. Chiar dacă bugetul este comun, practic deciziile referitoare la gestionarea bugetului aparține sectorului privat. S-au micșorat costurile participării producătorilor la evenimente reprezentative de talie mondială, deoarece toți participăm sub umbrela brandului „Wine of Moldova. A legend alive”, care sunt acoperite din Fondul viei și vinului. Provocarea cea mare era să devenim o voce mai puternică în negocierile pentru exporturi, pentru că noi exportăm circa 85%. Prin urmare, la fel și în sectorul horticol, cât și al leguminoaselor, colegii au nevoie de coagularea eforturilor pentru că în cazul exportului în cantități mari, noi nu concurăm cu anumite companii, noi concurăm cu țări precum este Polonia când vorbim de mere, Turcia - în cazul roșiilor sau alte exemple. Prin urmare, este foarte important să ieșim ca o țară puternică, să prezentăm sectorul din care provenim pentru că o companie ca să ajungă singură pe piața externă este mai dificil, nu este atât de vizibilă. După primele expoziții internaționale am observat rezultate promițătoare. ONVV a demarat un plan de acțiuni și o strategie conturată de promovare de țară și de negociere cu potențialii importatori de vin. Când o companie încearcă să negocieze anumite exporturi sau o participare la expoziții internaționale, eforturile de organizare sunt colosale, iar rezultatele pot fi nesemnificative. Noi am simțit pe pielea noastră deja timp de peste 10 ani, când la aceeași masă se află reprezentantul instituției publice care reprezintă un sector și fondatorul nostru, care este Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, capacitatea și puterea negocierilor este cu totul altă. Am reușit să obținem rezultate remarcabile pentru sectorul vitivinicol din Republica Moldova, căci unul dintre obiective ale ONVV este promovarea produselor noastre atât pe piața internă, cât și externă. De asemenea, avem menirea de a implementa politicile de stat în sectorul vitivinicol. Presupun că și în cadrul Oficiului horticol tot așa se va întâmpla, în plus se vor organiza instruiri, foarte mult contează ca membrii să beneficieze de consultanță în domeniu de la experți pentru a-și îmbunătăți abilitățile de dezvoltare a activității. Rezultatele nu vor veni imediat, dar au exemplul nostru, noi atunci nu am avut decât exemple din străinătate, modelul nostru fiind similar cu cele din Austria și Noua Zeelandă. La început și la noi a existat reticență din partea membrilor, dar în timp s-a înțeles eficiența unificării sectorului vitivinicol”, a subliniat Ștefan Iamandi, directorul Oficiului Național al Viei și Vinului din Republica Moldova.
Secretara generală adjunctă a ministerului, Ina Butucel, a subliniat că instituirea unui mecanism de coordonare și promovare a sectorului horticol este absolut necesar și că se lucrează la crearea unui model eficient, care să consolideze parteneriatul public-privat.
„Implementarea politicilor statului în sectorul horticol poate fi asigurată printr-un Oficiu așa precum este exemplul Oficiului Național al Viei și Vinului din țara noastră. Însă noi am analizat și alte modele internaționale din Olanda, Spania, Australia, Noua Zeelandă și China, unde producția horticolă este în topul exporturilor. Considerăm că au fost niște percepții greșite din partea Asociațiilor din sector asupra unor prevederi stabilite anterior, dar proiectul este în proces de definitivare. Am avut câteva ședințe de consultare cu reprezentanții asociațiilor cu fiecare în parte, cu cei care vor fi membri în Consiliul de administrare al Oficiului Horticol. Urmează să elaborăm proiectul Hotărârii de Guvern reieșind din cele expuse la întâlnirile respective cu cei din sector și în baza solicitărilor din partea lor. Ne propunem să mai organizăm anumite consultări publice într-un format mai larg cu cei din sectorul horticol și ulterior desigur că vom anunța înființarea Oficiului Horticol ”, a declarat Ina Butucel.
