Platforma e-Zilier a adunat, în primele trei săptămâni de la lansare, peste 13.000 de vouchere de muncă și mai bine de un milion de lei la bugetul de pensii. Fermierii spun însă că trecerea de la registrul pe hârtie la raportarea electronică vine cu probleme practice nerezolvate, discutate în cadrul unei emisiuni.
Potrivit reprezentantului ministerului, trecerea de la registrul pe hârtie la raportarea electronică pentru evidența zilierilor a fost determinată de două cauze, și anume munca informală și birocrația registrului fizic, care era cumpărat contra cost de la stat de către agricultori.
„Registrul avea 14 coloane și trebuiau completate trei semnături în fiecare zi, la fiecare zilier. Era o povară. Pe lângă asta, observăm că pe piața muncii, în special în zona agricolă și în sectorul unde sunt folosiți zilieri, munca era făcută la negru. Registrele nu erau completate, iar când inspecția muncii venea pe teren, majoritatea zilierilor nu erau înregistrați”, a explicat Mihai Gabriel Ciobanu, secretar de stat în cadrul Ministerului Muncii și Protecției Sociale (MMPS).
Platforma urmărește să simplifice raportarea pentru contabili și să facă vizibilă munca reală. Angajatorul achită pentru fiecare zi de muncă o contribuție echivalentă cu salariul minim de 6.300 de lei împărțit la o lună de lucru, ceea ce înseamnă aproximativ 37 de lei pe zi. Din această sumă se formează stagiul de cotizare și pensia zilierului, în timp ce salariul rămâne negociat liber între părți.
„Acești oameni, mai ales în urmă cu 10–15 ani, puteau să lucreze o viață întreagă fără să achite contribuții și, când ajungeau la pensie, aveau pensia cea mai mică. Zilierul primește bani în mână, cum i-a primit și înainte, doar că acum Casa Națională primește pentru el o contribuție din care se va forma pensia la bătrânețe”, a precizat Mihai Gabriel Ciobanu.
Reprezentantul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare a prezentat date care arată un interes ridicat. Dacă în 2024 erau înregistrați circa 6.000 de zilieri pe an la nivel național, în doar trei săptămâni de la lansare platforma a generat peste 13.000 de vouchere, 3.081 de zilieri unici și aproximativ 600 de companii, iar forma oficializată a muncii zilierilor a crescut de la circa 6.600 în 2023 la peste 10.400 în 2025. Doar din contribuțiile colectate în primele trei săptămâni, la bugetul de pensii s-au acumulat peste un milion de lei.
„Eu nu văd care ar fi impedimentul pentru fermieri de a lansa și a beneficia de această platformă; ei au persoane, au contabili destul de bine inițiați și digitalizați, și cred că nu este o piedică, nu ar explica această cifră în două săptămâni”, a declarat Andrian Digolean, secretar de stat al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA).
Fermierii reclamă însă dificultăți practice. Una dintre ele ține de plata muncii.
„Noi nu calculăm fiecare persoană, lucrăm pe echipe. O echipă de 20 de persoane culege un volum de cireșe, se calculează cinci–șase lei pe kilogram, cât s-a convenit, și se primește o sumă totală pentru acei 20 de oameni. După aceea, fiecare echipă are calculul intern și stabilește cât îi revine fiecăruia. Noi nu cunoaștem suma pentru fiecare persoană, ci doar totalul pe echipă”, a explicat Sergiu Veșca, director executiv al Federației Naționale a Fermierilor din Moldova.
O altă problemă este prezentarea actului de identitate. Unii zilieri refuză să își dezvăluie datele personale din teama privind protecția datelor sau pentru a nu pierde anumite ajutoare sociale.
„Sunt persoane care dețin buletinul și codul personal, dar el azi este la mine, mâine la altul. Discutăm despre protecția datelor cu caracter personal, iar noi multiplicăm copii ale buletinului în fiecare zi, la oameni diferiți. Ei sunt de acord să primească salariul, sunt de acord ca tu să achiți taxele pentru dânșii, dar nu sunt de acord să îți prezinte datele personale, ca să nu fie folosite în alte scopuri”, a spus Sergiu Veșca.
Fermierii au semnalat și costuri tehnice, întrucât tipărirea voucherelor la cerere ar necesita imprimante performante, deși oficialii au precizat că tipărirea nu este obligatorie, ci se face doar la solicitarea zilierului.
„Dacă cerem să fie tipărite 200 de vouchere, ne trebuie un alt model de imprimantă. Ar fi 10.000–20.000 de lei, nu știu exact cât costă o imprimantă cu o asemenea capacitate de tipărire”, a semnalat Sergiu Veșca.
Autoritățile au explicat că voucherele pot fi create din timp, chiar și cu un an înainte, și activate abia în momentul în care zilierul se prezintă la muncă.
Reamintim că platforma e-Zilier a intrat în vigoare la 1 iunie 2025. Aceasta a fost elaborată de MMPS împreună cu MAIA, cu scopul de a înlocui registrul pe hârtie, de a simplifica raportarea muncii zilierilor și de a reduce munca informală, asigurând acestora stagiu de cotizare și protecție socială.
