Procesatorii de fructe și legume susțin că actualul mecanism de import al zahărului îi dezavantajează și le afectează competitivitatea atât pe piața internă, cât și pe piețele externe. Potrivit directorului executiv al Asociației Presatorilor de Fructe și Legume SPERANȚA-CON, Mircea Manoli, în ultimii 15–20 de ani, producătorii care utilizează zahăr în procesul de fabricație au fost nevoiți, în practică, să procure aproape exclusiv zahăr produs local.
Manoli a explicat că Republica Moldova dispune anual de un contingent de 15,5 mii de tone de zahăr care poate fi importat din Uniunea Europeană fără taxă vamală sau cu o taxă redusă de 10%, în timp ce cantitățile care depășesc acest plafon sunt taxate cu 75%.
„La prima vedere, ai spune că un producător de sucuri ar putea importa, în limita celor 15,5 mii de tone, o mie de tone de zahăr din Europa și să le utilizeze în producție. Ar părea că este posibil, dar nu este”, afirmă acesta.
Potrivit lui, contingentul anual este epuizat în primele ore ale anului de către operatorii mari care dispun de infrastructura și resursele financiare necesare. Acesta explică faptul că importul unor cantități atât de mari necesită spații de depozitare și capital de ordinul milioanelor de euro, resurse pe care majoritatea procesatorilor nu le au.
Directorul executiv al SPERANȚA-CON afirmă că diferența de preț dintre zahărul din Republica Moldova și cel din Uniunea Europeană a afectat competitivitatea industriei.
„Anul trecut, în Republica Moldova zahărul costa aproximativ 18–18,5 lei kilogramul, în timp ce în Europa prețul era de 10–11 lei. Astfel, un producător român utiliza zahăr la 10–11 lei kilogramul, iar noi la 18–19 lei. Cu toate acestea, trebuia să concurăm cu producătorii români inclusiv pe piața din România. Este absurd”, spune Manoli.
În urma demersurilor făcute de asociație în ultimii doi ani, procesatorii au obținut, începând cu 1 ianuarie 2026, un contingent separat de import de 3.000 de tone de zahăr. Totuși, reprezentanții sectorului susțin că volumul este insuficient.
„Întreaga cantitate de 3.000 de tone a fost importată până la începutul lunii mai, înainte de debutul sezonului de procesare, ceea ce înseamnă că, pentru restul anului, fabricile vor fi nevoite să cumpere zahăr de pe piața locală”.
Mircea Manoli afirmă că asociația va continua demersurile pentru majorarea contingentului preferențial de import al zahărului destinat procesatorilor.
„Vom milita ca această cotă de 3.000 de tone să fie majorată la cel puțin 6.500 de tone. Acesta este primul obiectiv. Totodată, vrem ca zahărul să fie inclus în lista materiilor prime care pot fi importate prin regimul vamal de destinație finală, cu taxă vamală zero. Astfel, voi putea importa zahărul în Republica Moldova, îl voi declara ca materie primă destinată procesării și îl voi utiliza exclusiv în producție”, a explicat Manoli.
