Industria zahărului din Republica Moldova se confruntă cu provocări legate atât de protejarea producției locale, cât și de accesul companiilor la materie primă la prețuri competitive. Subiectul a fost discutat în cadrul unui dialog public-privat organizat de Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, unde reprezentanții autorităților, producătorii și procesatorii au analizat situația actuală a sectorului și posibilele măsuri de susținere.
Potrivit participanților, una dintre principalele probleme rămâne echilibrul dintre protejarea pieței interne și necesitatea importurilor pentru companiile care utilizează zahărul în procesul de producere. În acest context, a fost discutată cota de 3.000 de tone de zahăr destinată procesatorilor, aprobată anterior de Guvern și valorificată aproape integral. Reprezentanții mediului de afaceri au solicitat majorarea acestei cote, argumentând că lipsa accesului predictibil la materie primă afectează costurile de producție și stabilitatea întreprinderilor din sectorul agroalimentar.
Președintele Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, Sergiu Harea, a declarat că soluțiile pentru piața zahărului trebuie să țină cont de toate verigile lanțului economic.
„Pentru Camera de Comerț și Industrie este important ca toate vocile din sector să fie auzite. Piața zahărului nu poate fi analizată doar prin prisma unui singur segment. Avem producători de sfeclă, importatori, procesatori și companii agroalimentare care depind direct de această materie primă. Soluțiile trebuie să fie echilibrate, transparente și orientate spre menținerea competitivității producătorilor autohtoni”, a menționat Sergiu Harea.
În paralel, producătorii agricoli spun că noul sezon oferă mai mult optimism după deficitul de precipitații din anii precedenți, însă culturile au fost afectate de vânturile puternice din această primăvară.
„În Republica Moldova sunt însămânțate mai puțin de 9.000 de hectare cu sfeclă de zahăr. Primăvara din acest an ne oferă mai mult optimism, mai ales după ce în toamnă și iarnă am avut un nivel normal de precipitații, comparativ cu anul trecut. Totuși, agricultorii au avut de suferit din cauza înghețurilor de anul trecut. Acum există speranța că 2026 va fi un an mai promițător, datorită rezervelor de umiditate acumulate în sol. Cu toate acestea, au existat și probleme provocate de vânturile puternice, inclusiv cele din zona Chișinăului, iar aproape 500 de hectare au fost afectate și au trebuit reînsămânțate. Consumatorii își doresc produse autohtone, atât în Republica Moldova, cât și în România, iar acest lucru îl vrem și noi. Fabricile de zahăr asigură locuri de muncă pentru aproximativ 500 de angajați și contribuie la susținerea multor familii care trăiesc și muncesc aici, plătind taxe și impozite în țară. De aceea, cerem atenție sporită în ceea ce privește importurile. Sfecla de zahăr rămâne una dintre cele mai costisitoare culturi din agricultura mare, investițiile pentru un hectar ajungând la 40–45 de mii de lei. Cu toate dificultățile, fermierii încă mai au speranța unui an agricol bun”, a menționat Alexei Chiriac, președintele Asociației Producătorilor de Sfeclă de Zahăr.
În cadrul discuțiilor a fost abordată și problema protejării pieței interne în raport cu importurile de zahăr, inclusiv prin exemple din alte state care aplică taxe sau cote vamale ridicate pentru a-și susține producătorii locali.
„Există această neînțelegere că zahărul nu este un produs ca toate celelalte. Toate țările care produc zahăr își protejează piața. Statele Unite au cote pentru piață stabilite foarte clar, la fel și Japonia are una din cea mai protejată piață, chiar dacă produce doar două treimi din ce consumă, taxele cumulative se ridică până la 300%. India, Mexic au taxe până la 210%, iar Turcia exclusiv prin licențe. De aceea, atunci când afirmăm că zahărul de import este mai ieftin trebuie cu toții să înțelegem că în Moldova importăm zahăr subvenționat, pentru că acolo se plătesc subvenții mari, pentru că există taxe. Importând zahăr subvenționat în defavoarea noastră, înseamnă că susținem alte economii. Eu am încercat să găsesc un numitor comun cu toți partenerii industriali care consumă zahăr, pentru că mi-am pus întrebarea că nu trebuie să inventăm probabil „apa caldă” aici în Moldova. Și această soluție a fost identificată de Uniunea Europeană mult înainte. Nu știu cât e de posibil la noi, dar soluția a fost că se protejează și piața produselor cu conținut sporit de zahăr. Există directiva Uniunii Europene 2658 din 1987, de aceea soluția există, doar trebuie să vedem cum o punem în aplicare ulterior. În urma discuțiilor cu fermierii s-a ajuns la faptul că Guvernul va începe să plătească subvenții pentru cei care cresc sfecla de zahăr. Asta deja este o măsură care poate duce la această echilibrare a prețului în piață”, a afirmat fostul prim-ministru al Republicii Moldova, Pavel Filip.
Participanții au discutat și despre posibilitatea includerii zahărului în lista produselor care pot beneficia de scutiri de taxe vamale atunci când sunt destinate procesării industriale. Totodată, reprezentanții sectorului au subliniat necesitatea unor politici care să stimuleze cultivarea sfeclei de zahăr și să asigure un echilibru între interesele producătorilor, procesatorilor și consumatorilor.
