Vinificatorii din Republica Moldova beneficiază de o nouă soluție digitală pentru a îmbunătăți calitatea și sustenabilitatea practicilor agricole din podgoriile lor. Platforma Re.Wine, dezvoltată de compania cehă Big Terra în parteneriat cu Asociația Națională pentru Dezvoltare Rurală (ACSA), monitorizează în timp real calitatea și eficiența practicilor de agricultură regenerativă implementate în podgorii.
Proiectul Re.Wine, lansat în luna mai, s-a bazat pe utilizarea platformei Carbognostic de agricultură regenerativă și sechestrare a carbonului în sol și a fost pilotat în colaborare cu patru vinificatorii moldoveni: Gogu Winery, Vinăria Tronciu, Unicorn Estate și Crama Domnească. Inițiativa își propune să demonstreze cum datele climatice și informațiile de mediu pot sprijini sectorul viticol, oferind o bază de date extinsă și detaliată, cu scopul de a ajuta producătorii să se adapteze mai bine la schimbările climatice și să promoveze practici agricole sustenabile în viitor.
„Rolul nostru în acest proiect a fost să dezvoltăm platforma Re.Wine în Republica Moldova, alături de patru vinificatori, pe parcursul acestor luni. Am utilizat și integrat și sistemele de date deja disponibile în țară, având în vedere că utilizarea dronelor în regiunile de frontieră ale Republicii Moldova a fost dificilă din cauza contextului geopolitic legat de războiul din Ucraina. Deși viticultorii sunt prezenți zilnic în plantațiile lor și au o imagine clară a stării acestora, pentru exportatori sau instituțiile statului care doresc să monitorizeze situația plantațiilor pe întreg teritoriul, aceste informații sunt esențiale pentru o evaluare de ansamblu. Iar într-un final, ne-am propus ca sistemul să ofere informații relevante pentru a ajuta plantațiile să facă față mai bine schimbărilor climatice”, a punctat Pavel Jurus, fondatorul și CEO-ul Big Terra.
În cadrul evenimentul au fost prezentați pilonii principali ai agriculturii regenerative, care includ:
- Afectarea minimă a solului prin metode mecanice și chimice
- Rădăcini vii în sol, în mod ideal pe tot parcursul anului
- Acoperirea continuă a suprafeței solului
- Integrarea animalelor
- Diversitatea maximă a florei, faunei, insectelor și biotei solului
- Respectarea legilor naturale ale mediului
Ingrid Melnikovova, expert consultant Carboneg, a detaliat modul în care se poate desfășura cooperarea viticultorului cu platforma pentru a identifica posibilitățile de a încorpora principiile agriculturii regenerative.
„Viticultorii care doresc să acceseze resursele financiare pentru captarea carbonului se pot adresa la Carboneg, parcurgând trei etape. În prima etapă, înainte de semnarea contractului, colaborăm cu fermierul pentru a identifica modalitățile de aplicare a principiilor agriculturii regenerative și semnăm acordul. Urmează primul an după semnare, când organizăm prelevarea probelor de sol conform unei proceduri stabilite, iar măsurătorile se fac pe baza cantității de carbon oxidabil. În anii următori, realizăm analize anuale pentru a compara creșterea carbonului organic față de anii anteriori. La finalul fiecărui an, viticultorii primesc recompense în funcție de creșterea materiei organice din sol, de 8 euro (taxă inclusă) pentru fiecare tonă de CO2 eliminată din atmosferă datorită managementului aplicat”, a punctat Ingrid Melnikovova.
Platforma furnizează informații utile despre condițiile meteorologice care influențează adaptarea soiurilor de struguri, date referitoare la captarea carbonului în sol pe parcursul sezonului, evaluarea sănătății vegetației și parametrii de calitate ai strugurilor (gradul de coacere și deteriorarea naturală.
Dezvoltatorii platformei susțin că investițiile realizate de producătorii de vin în plantațiile vitivinicole, destinate deja dezvoltării afacerii, pot fi implementate într-un mod care nu doar că susține afacerea, dar contribuie și la protejarea mediului înconjurător. Astfel, aceste investiții pot crește reziliența climatică a plantațiilor, generând venituri din activitățile implementate și consolidând, totodată, sectorul vitivinicol moldovenesc pe piața internațională.
„Noi suntem deja integrați în acest lanț ecologic, beneficiind de certificare, începând cu recolta anului 2024, vinurile produse de noi vor fi ecologice. Practic, diferențele între viticultura regenerativă și cea ecologică sunt minime, iar de ceva vreme ne concentrăm pe regenerarea carbonului și reintegrarea acestuia în sol. Implementând agricultura ecologică, respectăm măsurile incluse și în programul Re.Wine, ceea ce ne face eligibili pentru acest proiect. Urmează să adoptăm și celelalte cerințe ale programului, iar speranța noastră este că, la final, vom beneficia de toate avantajele menționate”, ne-a declarat Ilie Gogu, directorul vinăriei Gogu din orașul Căușeni.
La eveniment au fost prezenți și viticultori care nu au luat parte în cadrul programului pilot, dar care au evidențiat beneficiile practicilor agricole.
„Deocamdată nu practicăm viticultura regenerativă, deoarece avem șapte terenuri, fiecare cu o suprafață de 20-30 de ari. Totuși, dacă am dispune de semănători mai înguste, am putea planta ierburi între rânduri, având în vedere că majoritatea câmpurilor sunt amplasate pe loturi cu expunere mare. Astfel, am putea reduce eroziunea solului și am îmbunătăți structura și calitatea acestuia. Din păcate, solul se degradează continuu, iar pierderile de humus sunt foarte mari. Cu siguranță că agricultura regenerativă aduce doar avantaje, iar evenimentul de astăzi a fost foarte informativă pentru noi”, a declarat Mihai Sava, viticultor din satul Costești, raionul Ialoveni.
Reprezentanții ACSA susțin că proiectul poate sprijini fermierii care aspiră la o viticultură sustenabilă atât din punct de vedere ecologic, cât și economic.
„Proiectul Re.Wine aduce o inovație semnificativă pentru Republica Moldova, în special datorită experienței companiilor Big Terra și Carbognostic. Acestea ne-au oferit un suport esențial în înțelegerea mai profundă a conceptului de agricultură regenerativă, aplicată în mod special în viticultură, și cum putem implementa aceste practici în țara noastră. Cu patru vinării de renume implicate ca ferme-pilot, am avut oportunitatea de a testa acest sistem local. Concluziile sunt încurajatoare – agricultura regenerativă prezintă un potențial semnificativ pentru Republica Moldova. Ne dorim ca următorul pas să fie extinderea acestor învățăminte la alți fermieri și vinificatori din țară”, a declarat Andrei Băț, coordonator local al proiectului ACSA.
Platforma este dezvoltată prin intermediul unui grant oferit de Fondului Ceh pentru Inovații 2024, implementat de PNUD, cu sprijinul financiar din partea Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Cehe.
