Guvernul actual are în față o mare provocare, în ceea ce privește implementarea Strategiei economice până în 2030, în așa mod, încât să obțină o creșterea economică de cel puțin 5%. Însă în ultimii ani, potrivit experților economici, Republica Moldova a înregistrat o creștere economică aproape de 0%, ceea ce înseamnă că statul trebuie să folosească resursele financiare strategic, în sectoarele care generează profit. Pe de altă parte, în loc să mențină active finanțările de la partenerii externi, autoritățile au ratat o sumă de 170 de milioane de dolari de la Fondul Monetar Internațional (FMI). Am încercat să aflăm care sunt motivele și cât de grave ar fi consecințele stopării acestei finanțări externe.
Expertul economic, Stanislav Ghilețchi de la Institutul pentru Politici și Reforme Europene susține că stoparea finanțării de către Fondul Monetar Internațional (FMI) a unui program în derulare de circa 170 de milioane de dolari, denotă că Republica Moldova nu a respectat anumite condiții stabilite de comun acord cu FMI. În plus, reacția neprofesionistă la situația întâmplată confirmă că autoritățile s-au simțit cu musca pe căciulă când au decis să ascundă de opinia publică acest lucru.
„Faptul că cele 2 tranșe din partea Fondului Monetar Internațional au fost oprite, este un semnal că au existat anumite neînțelegeri între Republica Moldova și FMI. Se pare că acele elemente agreate și asumarea implementării acestora de către Republica Moldova, nu au fost respectate. Și partea proastă este că FMI nu a identificat decât această soluție, de a întrerupe finanțarea. Acest element proiectează o imagine nefavorabilă asupra țării noastre. Ba mai mult, ne-a mirat această reacție din partea autorităților care au declarat că nu s-a întâmplat nimic grav și că vor lua bani din Planul de creștere și vor acoperi cheltuielile ordinare, cum ar fi plățile sociale care trebuiau achitate din bugetul statului. Luarea acestui împrumut avea un scop de a obține ulterior alte venituri ce ne-ar fi permis returnarea împrumutului respectiv. Banii oferiți de FMI erau incluși în buget, noi am avut și Planul de creștere, suma respectivă ar fi trebuit să vină adițional la ceea ce era bugetat. Declarația autorităților prin care au anunțat că vor utiliza banii din Planul de creștere pentru a acoperi golurile existente, scoate în evidență capacitatea slabă de a executa integral bugetul, de altfel o problemă cronică în Republica Moldova. Nu știu dacă din 2015 am avut vreun an în care autoritățile să execute cheltuielile planificate”, a explicat Stanislav Ghilețchi.
Strategia economică până în 2030, anul aderării Republicii Moldova la UE, înglobează multe domenii și sectoare între care trebuie să existe o colaborare armonioasă pentru a conlucra la nivel național. Creșterea economică poate avea loc, dacă sectoarele de bază se vor dezvolta rapid, nu vor stagna ca în prezent.
„Criza economică de lungă durată afectează enorm dezvoltarea țării, care este prost guvernată, din păcate. Cea mai mare eroare admisă de guvernare este faptul că leul a pierdut 50% din valoarea sa, dar nimeni nu recunoaște gafa respectivă, dar din motiv că leul s-a revalorizat atât de mult, în diferite domenii situația a scăpat de sub control. Politica economică este un mecanism complex, în care toate domeniile contează, dar unele sunt absolut prioritare, fără de care nu putem vorbi despre dezvoltarea economică. Agricultura este una dintre aceste domenii care necesită investiții serioase, căci dacă în trecut, era un domeniu rezilient, care nu se îneacă, în prezent vedem că se scufundă. MAIA nu reușește să finanțeze anume acele proiecte care ar spori creșterea economică a țării per ansamblu. Întârzierea implementării unor reforme promise încă de Guvernul Recean, a stopat finanțarea FMI-ului, care a cerut scăderea cheltuielilor, colectarea mai eficientă a taxelor, creșterea bazei de impozitare ș.a. În schimb, FMI a constatat că a fost înregistrat un deficit bugetar masiv, ceea ce nu i-a convenit, Guvernul nu a introdus TVA-ul pentru importul automobilelor noi, nu știm pe cine protejează în amânarea acestei măsuri promise partenerului extern și prin urmare este firească reticiența Fondului Monetar Internațional, care vedem că se află în Republica Moldova până pe 17 decembrie și ulterior urmează să analizeze perspectivele și riscurile la nivel macroeconomic și să discute prioritățile în materie de politici și reforme cu autoritățile. Vom vedea care vor fi recomandările lor și dacă Republica Moldova le va respecta”, a subliniat expertul economic, Viorel Gîrbu.
