Agricultorii sunt cu ochii în patru în această perioadă, când veghează culturile de toamnă semănate, care în curând vor avea nevoie de dozele necesare de îngrășăminte minerale pentru a se dezvolta firesc. Dar producția de îngrășăminte s-a redus drastic la nivel global în acest an din cauza creșterii costului gazului natural, astfel producătorii din Moldova își fac griji că nu vor mai avea acces la produsele utilizate în trecut. Mai ales că țara vecină, Ucraina a interzis tranzitul produselor rusești pe teritoriul său, iar majoritatea agricultorilor noștri foloseau anume îngrășăminte pe bază de azot produse în Federația Rusă. Care este soluția propusă de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare pentru agricultori, dar și cum se va evita impactul negativ al prețurilor crescute la îngrășăminte asupra însămânțărilor de primăvară, am încercat să aflăm de la Vasile Șarban, Secretar de stat, MAIA.
Oficialul ne-a comunicat că această problemă este în vizorul autorităților din toamna anului trecut, de la primele semne de dificultăți anunțate de agricultori.
”Noi am avut mai multe ședințe de lucru, pe mai multe platforme, cu implicarea specialiștilor atât din Comisia parlamentară, cât și din cadrul ministerului agriculturii și industriei alimentare, cu asociațiile producătorilor agricoli, cu centrul de testare și omologare a preparatelor de uz fitosanitar și fertilizanților. Încă din noiembrie 2021, la Consiliul de Securitate națională, s-a discutat tema fertilizanților, din lunile august-septembrie fiind semnalizate dificultăți o dată cu primele majorări ale gazului. MAIA a inițiat o anchetă pe tema fertilizanților utilizați în Republica Moldova, fiind stabilită o medie multianuală de 300 mii tone de fertilizanți, cu excepția anului 2021 care a fost unul mai ploios, dar oricum importul a fost în jurul acestei cifre, stabilite în anii 2017-2020. Criza îngrășămintelor a apărut la nivel global, nu doar regional, din motivul majorării prețului la gaz, multe fabrici de fertilizanți ce conțin azot, funcționând anume pe baza gazului, au redus cantitățile produse. Totodată au fost introduse anumite restricții de export de către țările producătoare, de unde ne aprovizionam și noi. În plus, situația regională de conflict dintre Ucraina și Rusia, ne-a afectat direct, pentru că Ucraina a interzis tranzitul pe teritoriul său a tuturor mărfurilor cu originea din Federația Rusă. Astfel piața fertilizanților pe bază de azot din Rusia este blocată pentru noi. În acest context, în urma sesizărilor din partea agricultorilor și a întrunirilor pe care le-am avut cu membrii Comisiei parlamentare pentru agricultură, cât și cu reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe, am examinat posibilitatea de a importa fertilizanți din Kazahstan. Am primit primele loturi, chiar am intervenit în vederea facilitării mai rapide a accesului noilor fertilizanți importați pe piața internă. Am înaintat un demers către prim-ministru cu propunerea de a discuta despre diminuarea aplicării TVA la importul fertilizanților. În acest fel, într-o măsură sau alta, vom contribui la stabilirea prețului de comercializare a fertilizanțiloar mai accesibil pentru agricultori, căci problema cea mai mare nu constă din ce țară vom lua fertilizanții, ci prețul care este destul de mare direct de la producător cu toate cheltuielile logistice aferente. Astfel nu toți producătorii agricoli din Moldova își vor permite să le procure, prețul fiind majorat de minim 3 ori, dacă anterior era 6 lei per kg, acum prețul este de 18 lei și mai mult. Săptămâna trecută am avut o ședință cu producătorii noștri cu participarea ministrului de finanțe, dar deocamdată urmează să fie stabilită o măsură de susținere a agricultorilor. Totuși fiind o perioadă de pandemie, pentru orice stat, sănătatea cetățenilor săi rămâne o prioritate națională” a menționat Vasile Șarban.
Secretarul de stat a dat asigurări că în pofida dificultăților existente, atât cele legate de fertilizanți, cât și de condițiile meteo, producția totală preconizată pentru acest an agricol va fi suficientă pentru consumul intern.
”Anul 2021 a fost unul destul de dificil, toamna a fost înregistrată seceta pedologică, fapt ce a făcut imposibilă prelucrarea terenurilor agricole, totuși producătorii agricoli au efectuat însămânțarea suprafețelor cu culturi de toamnă: grâu, orz, rapiță. Conform informațiilor obținute din teritoriu, suprafața însămânțată deja cu grâu reprezintă peste 78% din cea planificată, cu orz avem 83%, iar cu rapiță chiar 100% a fost însămânțată. Starea culturilor este diferită, grâul este într-o stare bună, reieșind din precipitațiile pe care le-am avut, starea este destul de bună. Estimările noastre s-au oprit la 950 mii tone, ceea ce ar satisface pe deplin necesitatea consumului intern, mai ales că tendința cetățenilor noștri este de a reduce cantitatea de pâine consumată în alimentație. Mai gravă este situația la terenurile cu rapiță, căci cultura dată are un termen optim de însămânțare, indiferent de umiditatea solului, la finalul lunii august și în prima parte a lunii septembrie, pentru a reuși să se dezvolte firesc și a putea intra în iernare corespunzător. Din păcate, sunt multe câmpuri, unde cultura respectivă nu este uniformă, dar abia pe la finele lunii februarie vom avea o informație mai concretă despre această cultură. Vom decide atunci care vor fi măsurile urgent de luat pentru a diminua pierderile agricultorilor” a explicat Vasile Șarban, Secretar de stat, MAIA.
⚡️Urmărește știrile Agroexpert pe-> Telegram | Viber | Facebook | Instagram | News letter!
