Agricultura conservativă începe să fie testată și adaptată la condițiile din Republica Moldova printr-un proiect implementat de Centrul Național de Cercetare și Producere a Semințelor (CNCPS). Cercetătorii spun că lipsa cunoștințelor și costurile ridicate ale echipamentelor sunt principalele obstacole în extinderea acestui sistem, însă primele rezultate sunt încurajatoare. Centrul Național de Cercetare și Producere a Semințelor implementează din 2024 un proiect finanțat de IFAD, în valoare de 300.000 de dolari, destinat promovării și adaptării agriculturii conservative la condițiile pedoclimatice din Republica Moldova.
„Principala barieră în calea extinderii acestor practici este lipsa de cunoștințe privind modul în care agricultura conservativă poate fi aplicată cu succes în condițiile țării noastre. În prezent, mulți fermieri susțin că, din cauza specificului solurilor din Republica Moldova, unde predomină în proporție de peste 80% cernoziomurile grele, acest sistem nu poate fi aplicat sau nu poate oferi rezultate bune. Eu cred însă că rezultate bune pot fi obținute, cu condiția ca sistemul să fie adaptat la condițiile Republicii Moldova. Exact acest lucru îl facem în prezent. Cu sprijinul IFAD am obținut un grant în valoare de 300.000 de dolari, inclusiv pentru procurarea echipamentelor moderne necesare desfășurării cercetărilor în câmp. În prezent avem două loturi demonstrative și de cercetare: unul în sectorul Porumbeni al Centrului Național de Cercetare și Producere a Semințelor și altul la sectorul de selecție din Bălți”, a declarat Dorin Cebanu, director adjunct pe probleme științifice al CNCPS.
Potrivit acestuia, cercetările sunt orientate spre respectarea celor trei principii de bază ale agriculturii conservative: rotația culturilor, menținerea permanentă a solului acoperit și perturbarea minimă a acestuia.
„Deja avem rezultate destul de bune pe loturile noastre demonstrative, pe care urmează să le vizităm. Totodată, am început să extindem aceste practici și pe loturile de producere, inclusiv pe cele destinate producerii semințelor. În prezent avem peste 100 de hectare semănate direct cu măzăriche, peste 100 de hectare cu mazăre, 140 de hectare cu floarea-soarelui la Bălți și aproximativ 50 de hectare în sectorul Porumbeni”, a precizat acesta.
În paralel, instituția participă și la un proiect european finanțat prin programul Horizon, în cadrul căruia cercetările sunt desfășurate direct în ferme, împreună cu agricultorii.
„Ne propunem ca, în anii următori, suprafețele Centrului Național de Cercetare și Producere a Semințelor cultivate prin agricultura conservativă să fie extinse continuu, pentru adaptarea la schimbările climatice și menținerea, inclusiv restabilirea, fertilității solului. În paralel, implementăm și un alt proiect european, finanțat prin programul Horizon, la care participă un consorțiu format din 22 de instituții din 14 țări. Scopul acestui proiect este dezvoltarea laboratoarelor vii în condiții reale de câmp. Cercetarea nu se desfășoară doar în cadrul instituției, ci direct în ferme. Fermierii identifică problemele și provocările cu care se confruntă în aplicarea agriculturii conservative, iar cercetările sunt orientate spre găsirea soluțiilor. În prezent sunt implicate patru gospodării agricole din diferite regiuni ale Republicii Moldova, iar în perioada următoare vor fi incluse încă trei. Rezultatele vor fi diseminate pentru informarea și instruirea fermierilor, precum și a studenților, astfel încât sistemul să poată fi adaptat cât mai bine la condițiile Republicii Moldova. Necesitatea acestor schimbări este evidentă. Practicile utilizate până acum nu mai pot continua în aceeași formă”, a afirmat Dorin Cebanu.
Specialistul susține că agricultura conservativă poate contribui la creșterea capacității solului de a reține apa și la reducerea efectelor secetei.
„În cadrul cercetărilor desfășurate în diferite zone ale țării am observat degradarea proprietăților agrofizice ale solului, provocată de lucrările intensive ale acestuia. Dacă solul nu este bine structurat, el nu poate acumula apa. Republica Moldova nu este o zonă lipsită de precipitații, însă problema este distribuția neuniformă a acestora pe parcursul anului agricol. Obiectivul nostru este să sporim capacitatea solului de a acumula apa. Studiile din întreaga lume demonstrează că practicile agriculturii conservative contribuie la acumularea apei în sol, acesta fiind unul dintre obiectivele noastre principale”, a explicat acesta.
Cebanu subliniază că agricultura conservativă nu poate funcționa fără respectarea simultană a celor trei principii fundamentale.
„Pentru refacerea materiei organice din sol este nevoie de un asolament diversificat. În prezent, rotația redusă la două-trei culturi este determinată în mare parte de cerințele pieței. Din acest motiv predomină culturile de floarea-soarelui și rapiță. Agricultura conservativă nu poate fi practicată fără respectarea celor trei piloni fundamentali: diversitatea culturilor, perturbarea minimă a solului și acoperirea permanentă a acestuia. Fără respectarea acestor principii, rezultatele pe termen lung nu vor fi satisfăcătoare”, a menționat el.
În prezent, numărul fermierilor care aplică agricultura conservativă rămâne redus, atât din cauza costurilor, cât și a lipsei de experiență.
„În prezent, puțini fermieri practică agricultura conservativă. O altă barieră este costul ridicat al echipamentelor. Fermierii care dețin utilaje pentru agricultura convențională trebuie să facă investiții importante pentru a trece la noul sistem. Pe lângă dificultățile financiare, există și o barieră psihologică, dar principala problemă rămâne lipsa cunoștințelor. Agricultura conservativă reprezintă un sistem complet diferit de cel tradițional. În perioada de tranziție, fermierii pot întâmpina dificultăți dacă nu aplică toate componentele sistemului. De exemplu, dacă renunță doar la lucrările solului și nu respectă și ceilalți doi piloni, rezultatele nu vor fi cele așteptate. Lucrarea mecanică a solului trebuie înlocuită cu procese biologice, realizate prin intermediul rădăcinilor plantelor. De aceea sunt importante culturile de acoperire, care includ amestecuri de specii cu sisteme radiculare diferite. Acestea creează canale în sol, sporesc porozitatea și măresc capacitatea de acumulare a apei”, a mai spus Dorin Cebanu.
