Ananie PEȘTEANU, doctor în pomicultură, participant la atelierul de informare în cadrul Programului de Extensiune lansat de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a vorbit despre necesitatea de a se conforma schimbărilor climatice, despre elaborarea strategiilor de marketing, dar și despre cerințele de intrare pe piața UE. Iar elementul de bază pentru exportarea în UE, este obținerea certificatului Global GAP.
Cât durează procedura, care sunt costurile și cine poate obține acest document a comunicat expertul în cadrul interviului cu reprezentantul FARM.
Domnul Peșteanu, cum începe procedura de obținere a certificatului Global GAP?
În primul rând, producătorul trebuie să se informeze despre condițiile pe care trebuie să le îndeplinească și evident, să și le respecte. În total, sunt vreo 218 condiții, minore, majore și recomandabile. Cele recomandabile și majore trebuie îndeplinite în mod obligatoriu. Iar când ești sigur că ai pregătit toate actele pentru a trece certificarea, faci o cerere către una dintre organizațiile care efectuează auditul extern. La noi sunt două companii în vogă, care fac auditul extern. Pentru asta se plătește, în funcție de suprafața de care dispune agricultorul. Nu pot să spun suma, pentru că se încheie un contract în care se stabilește data și prețul. Și la data aceea vine auditul și verifică acele 200 și ceva de cerințe. Dacă se determină că sunt unele abateri, sau nu sunt îndeplinite unele condiții, atunci se dă o perioadă pentru a înlătura toate aceste neconformități.
Care este valabilitatea certificatului?
Valabilitatea este de un an. Producătorii trebuie să repete procedura de fiecare dată. Dar datorită acestor criterii impuse, producătorii învață să fie mai responsabili, atât cu angajații cât și cu produsele. Iată de exemplu, sunt întreprinderi care de 10, 12 ani la rând se certifică și dacă au acest certificat pentru mere, dar se gândesc să obțină pentru un alt produs, ei deja cunosc procedura și mecanismul și le este mult mai ușor. Plus la aceasta, ei se stăruie să mențină tehnologia la nivelul respectiv, acea igienă în cadrul întreprinderii și multe, multe alte lucruri. Sunt unii că fac o tentativă să vadă cum e, apoi iau o pauză, iar când apare posibilitatea de a exporta și a obține un preț mai bun, revin la certificare.
Care sunt beneficiile certificatului GLOBAL G.A.P?
Beneficiul este că producătorul poate direct să exporte producția pe piața UE. De exemplu la noi, foarte mulți producători care se certifică, sunt din centrul țării și anume cei mai mulți sunt producători de struguri de masă și prune. Din 2021 am început a certifica și caise. Sunt una ori două întreprinderi de producere a cireșului. Datorită certificatului, putem vinde producția în Europa. Dacă ne propunem să penetrăm într-un lanț de magazine din UE, numaidecât se cere certificatul Global G.A.P. Uneori, lanțurile de magazine au certificate suplimentare și ei se străduie să îți înainteze cerințele lor față de produsul care vor să îl vândă în magazinul respectiv. Din discuțiile pe care le-am avut cu mai mulți exportatori, chiar și în Rusia, în timpul apropiat o să înceapă a cere certificatul respectiv.
De cât timp are nevoie agricultorul ca să se pregătească pentru obținerea certificatului?
Ca să ia cât mai puțin timp, e nevoie de cunoștință despre elaborarea documentele. Procedura de certificare trebuie începută prin decembrie, dar înainte de asta, trebuie să ia decizia pe care piață vrea să intri. Dacă vrea să ducă producție în Germania, trebuie elaborată schema de tratare cu produsele de uz fitosanitar corespunzător Germaniei. Primul lucru pe care trebuie să-l facă, este să deschidă site-ul Uniunii Europene unde este lista de produse de uz fitosanitar și să verifice recomandările pentru fiecare produs și fiecare țară. La noi, de exemplu, e înregistrat un anumit produs și trebuie să vedem dacă și în UE este înregistrat. Dacă nu este înregistrat în UE, trebuie să ne străduim să îl omitem și din schema de tratare. Trebuie să alegem produsele de uz fitosanitar care corespund nemijlocit cerințelor UE, adică se încadrează în limitele de reziduuri admise în produsele respective.
Cât de interesați sunt producătorii agricoli de la noi din țară de a se informa la acest capitol?
O parte dintre producători sunt interesați și și-ar dori și certificare, dar pentru a intra în detalii, e nevoie de mai mult timp, într-o jumătate de zi, e mai complicat să le redai toată informația de care au ei nevoie.
Care sunt cele mai dese întrebări ale agricultorilor, la care capitol au nevoie de cea mai multă informare?
Practic am avut patru întruniri, două la Soroca și două la Hîncești. Prima a fost pe subiectul „Aspecte tehnologice pre și post recoltare pentru sporirea calității fructelor în perioada de păstrare”, unde agricultorii au fost instruiți despre operațiunile tehnologice necesare de efectuat la cultura prunului, a mărului și a caiselor. Au aflat despre cum este corect de stabilit perioada optimă de recoltarea. Fiindcă, din păcate, agricultorii noștri nu au acele echipamente care le-ar permite să stabilească perioada optimă de recoltare. De exemplu la prune ori la mere sunt echipamente specializate, pe care ei nu le au. Și când vine cumpărătorul și îi spune că mi se pare că ar trebui să mai fie lăsată pruna asta o săptămână, ori două, acesta îl crede. Dar cel mai corect este să facă analizele necesare, să se asigure că nu este amăgit de cumpărător.
Al doilea atelier de lucru a fost la subiectul „Pregătirea plantațiilor pomicole pentru perioada de repaus în vederea schimbărilor climatice”. Am menționat aici irigarea, fertilizarea și regulatorii de creștere. Mulți participanți de la atelier spuneau că ei nu au făcut lucru acesta niciodată și va fi pentru ei ca o lecție pentru anii viitori, pentru că acum deja e cam târziu să faci aceste proceduri. Dacă vorbim despre fertilizare, ei nu monitorizează acest proces, cum le-au făcut proiectul așa și stă. Însă, odată la 3,4,5 ani ar trebui să verifice fertilitatea solului, să vadă ce macro și micro elemente, minerale sunt în componența acestuia. Astfel, după aceea, prin intermediul analizei foliare ori diagnostica foliară, pe care o facem în iunie, să vedem ce elemente nu sunt în plantă și, pe parcursul perioadei de vegetație să completăm aceste elemente.
Cât de dotați suntem la capitolul laboratoare, au agricultorii unde să facă acestea analize?
Eu de aceia și zic, trebuie de efectuat diagnostica aceasta foliară în laboratoare la noi, în Chișinău, la Institutul de Pedologie Agrochimie și Protecție a Solului. Sunt mai multe laboratoare acreditate, numai trebuie de dus și de arătat la ce elemente vrei să faci analiza. Plus la aceasta, noi în ultimul timp expediem și la laboratoarele din Europa, diferența de preț nu este mare, dar știm că acela e laborator acreditat. Chiar când participi la certificarea Global G.A.P, una dintre cerințe este ca toate analizele să fie efectuate în laboratoare acreditate: analiza solului, diagnostica foliară a frunzelor, la apă. Nu am vorbit despre apa, dar ea tot este un factor important în obținerea certificatului Global G.A.P. Când faci analiza apei, trebuie să fie laboratorul acreditat, dacă e sondă subterană, se face o analiză generală a apei și una microbiologică. Dacă e un spațiu deschis, cum ar fi râu, lac, atunci trebuie o analiză generală a apei și după aceea, e nevoie de alte trei teste microbiologice, una în primăvara, una în vară și una înainte de recoltare.
Cât de des v-au cerut consultații individuale agricultorii, sau mai des, au apărut întrebări generale și de grup?
Vedeți că au fost generale, dar și individuale multe. Unii au adresat întrebări legate de probleme cu care s-au ciocnit în perioada de producție. Unii care au sisteme de irigare au adresat întrebări: cum de efectuat irigarea, cum de curățit sistemul după finalizarea sezonului și de pus la păstrare pentru anul viitor. Alții s-au interesant despre ambalaje și cum ar putea ei prezenta producția ca să o vândă. Au apărut și probleme de marketing. Noi ne străduim să spunem ceva despre marketing, ceva despre certificarea Global G.A.P, dar ei se lovesc de unele probleme și în domeniul tăierii. Ce-i interesant, este că foarte multe femei sunt implicate în seminare, sunt implicate și adresează întrebări.
De unde credeți că au apărut dorința asta sau cărui fapt se datorează creșterea numărului de femei în agricultură?
Eu cred că sunt diferite proiecte care facilitează activitatea femeilor în agricultură. De asemenea, ele manifestă câteodată mai multă inițiativă, interes și sunt mai ambițioasă. Dacă mai demult ne uitam că bărbații erau mai insistenți, acum observăm că treptat, femeile devin mai insistente. Lucrul acesta este destul de benefic. Iată chiar la Hîncești o tânără cred că de vreo 24-26 de ani a plantat o livadă de cireș de vreo 3 ha. S-a interesat de modalitatea cum ar putea să obțină permisiunea de utilizare a apelor subterane, deoarece este hotărâre de guvern în care scrie că se permite utilizarea apelor subterane, numai că până a ajunge la final și a obține permisiunea aceasta sunt foarte multe impedimente care nu sunt elucidate normal.
⚡️Следите за новостями Agroexpert в -> Telegram | Viber | Facebook | Instagram | News letter!
