Necesitatea de a hrăni albinele în sezonul rece există în cazul tuturor apicultorilor, mai ales în acest an, când cantitățile adunate de miere au fost extrem de reduse. Ajutorul din partea statului a fost așteptat mai mult ca niciodată de către apicultorii din întreaga țară, căci în mare parte, cu toții au ajuns la limita resurselor financiare. Deși la mijlocul verii, ministra Agriculturii și Industriei Alimentare, Ludmila Catlabuga, le-a promis că vor fi susținuți, după câteva luni de așteptare, apicultorii au înțeles că au rămas pe cont propriu. Chiar dacă autoritățile au decis să nu le mai ofere suport apicultorilor, nici până în prezent, la final de an, nu au formulat un răspuns oficial către aceștia. Directorul executiv al Asociației Naționale a Apicultorilor din Republica Moldova, ne-a comunicat că nu s-au așteptat la așa atitudine, mai ales că au existat promisiuni de la cele mai importante persoane, care cel puțin ar fi putut anunța ulterior apicultorii despre decizia luată.
După câteva luni de așteptare a ajutorului promis, apicultorii au înțeles că au fost doar promisiuni electorale, căci toate discuțiile cu ministra Agriculturii și Industriei Alimentare au avut loc până la alegerile din septembrie 2025. Cu toate că apicultorii au înaintat câteva argumente de ce ar avea nevoie de susținerea statului în acest an, autoritățile au preferat să nu acționeze.
„Situația financiară a apicultorilor este foarte grea, nu este vorba de exagerare, chiar a fost un an extrem de dificil, cu o producție mică de miere, din cauza condițiilor climaterice nefavorabile, înghețurile târzii și precipitații excesive în perioada înfloririi salcâmului, urmate de temperaturi ridicate și vânturi uscate în timpul culesului la tei. Mierea de salcâm a fost compromisă, în general, în acest an, cantitățile adunate de miere au fost extrem de reduse. În schimb, cheltuielile au rămas ridicate, în unele cazuri acestea au dus la reducerea activității în multe stupine. Hrănirea albinelor a fost o măsură costisitoare, în condițiile în care efectivele de albine au scăzut, la unii până la 40-50 % din cauza fenomenelor meteorologice. Și calitatea reginelor a fost afectată, ca să ai regine bune, îți trebuie condiții climatice favorabile în perioada de împerechere, dacă atunci plouă mai multe zile, calitatea reginei are de suferit. La problemele climatice se adaugă și cele de management apicol, în special la stupinele unde tratamentele de iarnă nu au fost făcute la timp, au apărut mortalitatea și slăbirea familiilor. O parte dintre apicultori au fost nevoiți să plece la muncă sezonieră: pe camioane, în construcții sau alte domenii peste hotare, pentru a putea reveni abia la începutul primăverii și decide ce fac cu stupii. Alții mi-au spus că se gândesc la vânzarea stupinelor. Ajutorul promis de autorități a fost așteptat de noi toți și chiar am crezut în promisiunea doamnei Ludmila Catlabuga, ministra Agriculturii și Industriei Alimentare, când la ședința Consiliului consultativ pe sectorul apicol, din vară, ne-a dat asigurări că vor identifica mecanisme de sprijin potrivite pentru sectorul nostru. Era vorba de a fi repartizat un ajutor fie în zahăr, fie în lei. Păcat că au fost numai vorbe, iar apicultorii chiar au sperat că vor primi acel ajutor. Mulți apicultori care au investit în acest an și urmau să primească subvenții de la AIPA, mi-au comunicat că dacă le primeau precum era stabilit, fără întârzieri, nici de ajutorul în zahăr promis nu ar fi avut nevoie. Dar așa, nici tu banii promiși de la subvenționare, nici acest ajutor nu a mai ajuns. Noi membrii Asociației, am procurat zahăr de la Agenția Rezerve Materiale pentru că altfel riscam să numărăm familiile moarte de albine. Totuși cel puțin ar fi trebuit să ne anunțe că suntem pe cont propriu și să nu mai așteptăm susținerea din partea statului, era mai corect din partea autorităților ”, a subliniat Ion Maxim, directorul executiv al Asociației Naționale a Apicultorilor din Republica Moldova.
„Într-adevăr inițial au fost propuse anumite variante de execuție a intervenției de sprijin a apicultorilor. Era vorba de identificarea apicultorilor înregistrați oficial în sistemul BeeProtect, în jur de 14 mii, care urmau să beneficieze de un ajutor de circa 10 kg de zahăr per familie de albine în stupinele autorizate de ANSA. Zahărul trebuia livrat de Agenția Rezerve Materiale, însă ulterior doamna ministră a Agriculturii și Industriei Alimentare, Ludmila Catlabuga a anunțat că măsura aceasta nu este necesară. Nu am primit alte explicații, pur și simplu s-a anulat demararea procedurii de acordare a ajutorului respectiv către apicultori,” a explicat Valentin Roșca, șeful direcției politici în sectorul zootehnic de la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.
Am luat legătura și cu directorul Agenției Rezerve Materiale pentru a afla dacă apicultorii au beneficiat cel puțin de un preț preferențial la zahărul vândut.
„Noi suntem obligați să împrospătăm și zahărul din rezerva statului, așa că am anunțat prin intermediul Consiliilor raionale cine are nevoie, să vină să cumpere zahăr, la un preț cât de cât preferențial. Apicultorii care au avut nevoie, au procurat cantitățile necesare de zahăr. Noi am avut două partide de zahăr, inițial cu un preț, ulterior prin comisia de prețuri, am redus prețul la cea de-a doua partidă. Mecanismul de oferire a ajutorului către apicultori nu era clar, deși din discuțiile avute la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, se părea că se va oferi câte 10 kg de zahăr per familie de albine. Însă nu am primit nicio indicație și prin urmare, ne-am efectuat planul de împrospătare a zahărului cum era stabilit. Acum două săptămâni a avut loc vânzarea celei de-a doua partide de zahăr”, a explicat Marin Lisî, directorul Agenției Rezerve Materiale.
