Fermierii nu pot controla riscurile climatice precum înghețul, seceta, grindina, furtunile sau inundațiile, în schimb pot utiliza anumite instrumente financiare, fără de care pierderile în agricultură pot fi devastatoare. De câțiva ani, agricultorii au apelat cu încredere la companiile de asigurări pentru a-și proteja culturile și animalele, beneficiind de plata din partea statului a 70% din costul primei de asigurare, ei achitând restul de 30 la sută. În pofida faptului că în luna martie curent, s-a decis păstrarea cotei de 70%, care prin intermediul AIPA urmează să fie restituită asiguratorilor, iar aceștia în caz de calamitate, efectuează transferul banilor în contul fermierilor afectați, nici până în prezent, sumele datorate de stat pentru prima de asigurare nu au fost achitate. De vină se pare că nu sunt procedurile birocratice, dar lipsa banilor. Potrivit secretarului de stat de stat al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, Andrian Digolean, săptămâna viitoare va exista o claritate, când vor fi achitate datoriile pentru ultimele 3 luni ale anului 2025 și când va fi anunțat apelul pentru depunerea dosarelor la AIPA în acest an.
Asigurările au impact pozitiv asupra situației economice a fermierilor care obținând despăgubirile acordate de către companiile de asigurare, își pot continua activitatea. În perioada anilor 2022–2024, s-a observat o creștere constantă a primei brute subscrise, de la 93,2 milioane de lei la 129 milioane lei, ceea ce reflectă extinderea pieței asigurărilor agricole și creșterea valorii polițelor contractate. Suma asigurată a urcat de la 974,2 milioane lei în 2022 la 1,395 miliarde lei în 2024, confirmând un grad tot mai mare de protecție financiară a producției agricole. Despăgubirile achitate au oscilat între 44 și 57 milioane lei, pe când raportul despăgubiri/prime s-a redus de la 58% la 44%, indicând o eficiență mai bună a mecanismelor de asigurare și o stabilizare a riscului agricol. Această schimbare a pieței asigurărilor în agricultură se datorează achitării cotei de 70% din costul primei de asigurare de către stat, deși există suspiciuni că aceasta urma să fie modificată în 2026.

„Noi am avut surpriza în luna ianuarie să nu fie specificată cota de subvenționare a primelor de asigurare în agricultură. Atunci am depus un demers către prim-ministru, am solicitat includerea proporției de 70%, dar ce folos, AIPA nu are bani ca să facă debursarea acestor sume către asiguratorii care au achitat cota de 30% fermierilor, dar restul așteaptă și ei. S-a încercat prin justificarea că se face armonizarea legislației noastre cu cea din UE, unde agricultorul achită 100% și ulterior așteaptă aprobarea dosarului și achitarea sumei integrale, dar am insistat să se mențină mecanismul 30% la 70%. Am reușit să obținem aprobarea în luna martie 2026 prin Hotărâre de Guvern. Însă acum până nu se vor găsi resurse financiare, se va tărăgăna achitarea”, a subliniat Serghei Ivanov, președintele Comisiei parlamentare Agricultură și Industrie Alimentară.
Subvenționarea costului de asigurare în agricultură are un impact profund pentru securitatea alimentară, căci agricultura este mai mult decât o activitate economică. Prin limitarea pierderilor catastrofale, fermierii pot depăși mai ușor provocările după un an agricol nefavorabil, scade riscul de îndatorare excesivă, decapitalizarea (vânzarea terenului, animalelor, utilajelor), migrația forțată din agricultură.

„Avem experiență de ani de zile în asigurări, personal activez mai bine de 18 ani în acest domeniu și permanent au apărut diferite bariere, de ordin legislativ, nu prea înțeleg de ce nu există o colaborare între noi și instituțiile statului în acest sens, se tot evită întâlnirea, ni s-au tot solicitat anumite cifre, am expediat informațiile cerute și din martie tot suntem în așteptarea unui răspuns. Ne-am bucurat că s-a menținut cota de 70% achitată de stat, dar pe de altă parte, această amânare de plată, ne creează dificultăți de a activa. Noi din septembrie anul trecut am adunat 140 de contracte, în primele luni ale anului 2026, încă 40, avem circa 180 de dosare, pe care nu am putut să le depunem la AIPA. S-au adunat câteva milioane de lei, pe care statul ar urma să le achite, dar anume neclaritatea este greu de suportat. Ne sună fermierii și ne întreabă când vor urma plățile de 70%, nu știm ce să le răspundem, dar pe de altă parte îi înțelegem. Noi tot vrem răspunsuri și claritate. Acum la începutul lunii mai, în anumite raioane au fost înghețuri, unii pomicultori nici nu au făcut asigurare, din păcate. Împreună cu Uniunea Asigurătorilor din Republica Moldova, am făcut solicitare către MAIA, AIPA, să ni se explice motivul întârzierii debursării sumelor respective. Totodată am dori să cunoaștem când va fi lansat apelul în acest an, pentru că există multe riscuri, dar din cauza neclarității, multe companii își limitează numărul de asigurări în agricultură”, a menționat reprezentantul companiei cu cel mai mare număr de asigurări agricole, Oleg Galbură.
Potrivit datelor Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, în 2025 au fost plătite circa 110,4 milioane lei pentru a acoperi cota de 70% din prima de asigurare a riscurilor în agricultură. Pentru anul 2026, din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, pentru acoperirea de către stat a contractelor existente de asigurări ar fi necesare 120 milioane lei. Din informațiile obținute, se caută resurse financiare pentru a putea acoperi aceste costuri.

„Noi cunoaștem acest subiect, am recepționat scrisoarea din partea Uniunii Asigurătorilor din Republica Moldova, am înțeles că este vorba de plățile pentru ultimele 3 luni a anului 2025, în sumă de 19-20 milioane. Tărăgănarea nu este din cauza unor proceduri birocratice, ci din lipsa de resurse financiare. AIPA revede posibilitatea achitării acestor plăți și cel mai probabil până săptămâna viitoare vom avea o claritate. Imediat ce vor fi găsite mijloacele financiare, vom avea ordinul de distribuire a banilor și ulterior va fi lansat apelul și pentru asigurări în 2026. Noi prin Hotărârea de Guvern Nr. 83 din 4 martie 2026, am menținut mărimea cotei de 70% din costul primei de asigurare în agricultură, care se acoperă de către stat din Fondul național de dezvoltare a agriculturii şi mediului rural. Pe 3-4 mai, au fost niște înghețuri sporadice, chiar și vița de vie a avut de suferit. Înțelegem utilitatea primei de asigurări și sperăm să se deburseze banii către asiguratori, să fie deschis apelul pentru recepționarea dosarelor de la asiguratori și astfel agricultorii să-și poată continua activitatea cu încredere”, a precizat Andrian Digolean, secretar de stat al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.
De altfel, avantajele asigurării nu se limitează doar la obținerea despăgubirilor în caz de calamități naturale. Un producător agricol asigurat beneficiază automat de un set mai larg de oportunități comerciale și financiare precum accesul prioritar la servicii bancare, obținerea mai ușoară a creditelor agricole pentru investiții de durată. Cu alte cuvinte, asigurarea agricolă nu este doar o măsură de protecție, ci și un instrument strategic de acces la finanțare și de consolidare a lanțului valoric în agricultură, de care și statul are nevoie.