Autoritățile din Republica Moldova își propun să modifice și să actualizeze Legea viei și vinului nr. 57/2006, într-un efort de consolidare a sistemului de colectare a datelor din sectorul vitivinicol și de aliniere la reglementările vitivinicole europene. Proiectul de lege are ca scop optimizarea funcționării acestui sector strategic, asigurând în același timp protecția sporită a consumatorilor și susținerea exporturilor.
Actualizarea terminologiei și simplificarea legislației
Una dintre principalele schimbări propuse vizează actualizarea unor definiții învechite din legislația actuală, care nu mai sunt conforme cu terminologia europeană. Printre termenii care ar putea fi eliminați se numără „pepinieră viticolă”, „școală de vițe”, „material de înmulțire viticol” și „plantație altoi”. În locul lor, proiectul de lege introduce termeni noi, care să reflecte întregul lanț de producție, de la recoltare până la comercializare.
Astfel, noua legislație va defini clar noțiuni precum: producător vitivinicol, prelucrător, îmbuteliator și comerciant. Această măsură va simplifica activitatea producătorilor locali și va sprijini eforturile lor de a accesa noi piețe de export fără riscul de a încălca normele europene.
Introducerea mențiunii tradiționale și ajustarea normelor de etichetare
Un alt aspect important al proiectului de lege este introducerea noțiunii de „mențiune tradițională”, o practică specifică legislației vitivinicole din Uniunea Europeană, dar care a lipsit până acum din cadrul legislativ național. „Mențiunea tradițională” se referă la denumiri specifice produselor vitivinicole care indică metode de producție tradiționale, calitatea sau alte aspecte unice ale produselor. Exemple de astfel de mențiuni ar putea include expresii precum „vin obținut din struguri culeși la maturare deplină” sau „vin de vinotecă”, care oferă consumatorilor o garanție suplimentară cu privire la calitatea produsului.
„Pentru a se garanta că producătorii de produse vitivinicole care aplică tratamente oenologice și utilizează compuși oenologici sunt bine informați și dobândesc o mai bună înțelege a normelor relevante, este necesar de a defini în mod clar și precis, în actele normative din domeniu (articolul 21), practicile oenologice permise. Acestea, ulterior, vor fi descrise si aprobate de Guvern, la fel în corespundere cu regulamentul european. Pentru a aplica corect practicile oenologice, spre exemplu „limita pentru creșterea volumului de alcool natural (îmbogățire, „șaptalizare”) în Republica Moldova”, este necesar de stabilit cărei zone vitivinicole se atribuie țara noastră. Astfel, urmare suportului proiectului „Czech Republic. Development cooperation”, Republica Moldova este atribuită zonei vitivinicole C1 și, propunem, aceasta să fie specificat în articolul”, se mai menționează în nota informativă a proiectului.
De asemenea, se propune revizuirea normelor de etichetare pentru a asigura compatibilitatea cu legislația europeană. Aceste norme vizează atât descrierea, cât și prezentarea produselor vitivinicole, astfel încât acestea să respecte cerințele pieței europene. Un element nou va fi indicarea obligatorie a datei durabilității minime pentru produsele vitivinicole care au suferit un tratament de dezalcoolizare, precum și lista ingredientelor și declarația nutrițională pentru toate produsele vitivinicole, nu doar pentru cele aromatizate.
Creșterea transparenței și trasabilității în sectorul vitivinicol
Un alt obiectiv major al modificărilor propuse este creșterea transparenței și trasabilității în sectorul vitivinicol. Proiectul de lege prevede stabilirea unui registru vitivinicol pentru fiecare agent economic, în care să fie evidențiate toate operațiunile, de la recoltare până la vânzare. Acest registru va fi esențial pentru depunerea declarațiilor vitivinicole anuale, care vor oferi autorităților date precise despre producția, stocurile și comercializarea produselor vitivinicole.
Declarațiile vitivinicole sunt menite să îmbunătățească gestionarea pieței și să permită o alocare eficientă a sprijinului financiar din partea statului, sub formă de subvenții. De asemenea, proiectul prevede ca nu doar producătorii de vin, ci și comercianții și depozitele specializate să fie obligați să depună astfel de declarații, contribuind la o mai bună monitorizare a stocurilor de produse vitivinicole.
Sancțiuni și responsabilizarea agenților economici
Pentru a asigura respectarea noilor reglementări, proiectul de lege propune și introducerea unor sancțiuni mai stricte pentru agenții economici care nu respectă obligațiile de înregistrare și raportare în Registrul vitivinicol.
Sectorul vitivinicol vine cu o pondere considerabilă în economia sectorului agroalimentar constituind 16% din valoarea totală produsă în agricultură, în timp ce exporturile au adus un venit de cca 192,1 milioane de dolari în anul 2023, reprezentând 1,2% din PIB, menținându-se la același nivel față de anul precedent.
În prezent plantațiile viticole ocupă 5% din totalul terenurilor agricole din Republica Moldova şi 3,7% din suprafața totală a țării, demonstrând cea mai mare densitate a podgoriilor din lume (conform datelor Organizației internaționale a viei și vinului). Acesta cuprinde cca 53,5 mii de agenți economici, înregistrați în Registrul Vitivinicol (în continuare - RVV), care dețin cca 92 mii parcele viticole (atât soiuri pentru vin cât și soiuri pentru masă).
Cumulativ, sectorul angajează direct sau indirect cca 150 mii de persoane sau 15% din forța de muncă activă a Republicii Moldova. Pe lângă valoarea sa economică, vinul reprezintă un element forte în poziționarea Republicii Moldova ca destinație turistică, acesta fiind unul din principalele motive pentru care turiștii vizitează țara noastră.
