Expertul agro Iurie Rija afirmă că o reformă benefică introdusă de noul Cod Funciar este extinderea modului de folosință a terenurilor cu destinație agricolă, fără a fi necesară schimbarea destinației sau achitarea pierderilor funciare, așa cum se cerea anterior. Astfel, se permite instalarea panourilor fotovoltaice, cu condiția ca terenul de dedesubt să rămână înierbat, precum și amplasarea parcurilor eoliene și a altor obiective din sectorul energetic direct pe terenuri agricole.
Măsura data vine să debirocratizeze accesul la infrastructura energetică pentru fermieri, stimulând producerea de energie regenerabilă în zonele rurale.
De asemenea, conform art. 23 alin. 2 Codul Funciar permite folosirea terenurilor agricole pentru infrastructura agricolă – cum ar fi sisteme de irigare, fâșii de protecție, livezi, drumuri tehnologice și pensiuni agroturistice – fără a mai fi nevoie de schimbarea regimului funciar.
„Este necesară doar informarea autorității publice locale (art. 32, alin. 6), iar în cazul construcțiilor, decizia Consiliului local. Faptul că este exclusă achitarea pierderilor pentru lucrările respective elimină o barieră financiară și birocratică importantă. Reformă lărgirii modului de folosință a terenurilor cu destinație agricolă este benefică mai ales în contextul creșterii costurilor la electricitate pentru irigare. Fermierii pot instala panouri solare direct pe terenurile agricole, contribuind la autonomie energetică, fără proceduri costisitoare”, argumentează el.
Noul Cod Funciar reglementează clar și schimbarea temporară a destinației terenurilor agricole în cazul lucrărilor de infrastructură, cum ar fi rețele de gaz, apă sau stații de irigare. Codul prevede că înainte de începerea lucrărilor, stratul fertil de sol trebuie decopertat, depozitat corespunzător și readus ulterior pe teren, pentru a proteja fertilitatea solului (art. 72). Perioada de utilizare temporară este limitată la maximum 2 ani (art. 23 alin. 3), tocmai pentru a preveni degradarea solului și ocuparea abuzivă a terenurilor. Astfel, reforma protejează resursa agricolă, fără a împiedica dezvoltarea infrastructurii.
Rămâne în vigoare norma noului care privește regimul de vânzare-cumpărare a terenurilor agricole, stabilind că doar cetățenii Republicii Moldova sau persoanele juridice ai căror beneficiari reali sunt exclusiv cetățeni moldoveni pot dobândi dreptul de proprietate asupra acestor terenuri (art. 21 alin. 2). Orice formă de investiție străină, asociere sau acționariat străin este interzisă în ceea ce privește deținerea terenurilor agricole. În cazul în care, printr-o relație juridică legală (ex. moștenire), un cetățean străin dobândește un teren agricol, acesta este obligat să-l înstrăineze în termen de un an (art. 21 alin. 3). Dacă nu o face, primăria este împuternicită să-l vândă forțat, în numele acestuia (art. 21 alin. 4).
„Această prevedere a fost intens discutată în mass-media, unde au circulat informații eronate potrivit cărora firmele înregistrate în Moldova, dar controlate din exterior, ar putea deține legal terenuri agricole. Codul este însă clar: nici firmele înregistrate local, dacă au capital străin sau beneficiari străini, nu pot avea drept de proprietate asupra terenurilor agricole. Reforma elimină astfel orice ambiguitate privind controlul extern asupra fondului funciar agricol din R. Moldova”, explică Iurie Rija.
O modificare introdusă de noul Cod Funciar, care a generat deja dificultăți practice și necesită ajustări, este cea privind stabilirea prețului de vânzare-cumpărare a terenurilor agricole. În urma abrogării mai multor acte normative din momentul intrării în vigoare a noului Cod Funciar la data de 07.03.2025 în speță „Legea nr. 1308/1997 privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr. 147–149, art.1161)” fapt ce a dus în mod direct la stoparea procesului de eliberare a Certificatelor de evaluare a bunurilor imobile (certificate eliberate de Instituția Publică Cadastrul Bunurilor Imobile), Acte ce sunt solicitate de către Notari la autentificarea contractelor de vânzare-cumpărare. Aceștia din urmă invocând același fapt că a fost abrogată legea sus menționată, iar notarul este obligat să indice valoarea cadastrală a bunului imobil supus tranzacționării, astfel subiecții fiind nevoiți adhoc să apeleze la evaluatori independent. Totodată, Legea nr. 213/2023 privind taxa de stat stipulează că, în lipsa valorii din Registrul bunurilor imobile, trebuie folosit prețul normativ al terenului – care însă nu mai poate fi calculat.
„În acest context, părțile sunt nevoite să apeleze la evaluatori privați, ceea ce implică costuri mult mai mari, în medie de zece ori mai mari decât în regimul anterior. În consecință costurile per tranzacții cresc, iar de aici lanțul merge până la cea mai vulnerabilă verigă a societății”, a evidențiat expertul.
