Consultantul în afaceri și politici economice Alexandru Bădărău susține că propunerile Ministerului Finanțelor privind modificarea Codului Fiscal, cu aplicare din 1 ianuarie 2027, ar putea avea un impact puternic asupra sectorului agricol. Potrivit acestuia, majorarea simultană a TVA, CAS, accizei la motorină și impozitului funciar vine într-un context în care agricultura se confruntă deja cu pierderi de forță de muncă, sărăcie rurală și efectele mai multor ani consecutivi de secetă severă.
Alexandru Bădărău menționează că, înainte de a analiza propunerile punctual, este esențial să fie înțeles contextul economic în care acestea sunt introduse.
„Republica Moldova a pierdut 41,5% din forța de muncă activă în agricultură în ultimii trei ani — de la 185.300 persoane în 2023 la 108.400 în 2025, conform datelor BNS publicate în aprilie 2026. Rata sărăciei absolute în mediul rural a atins 42,9%. Sectorul agricol a traversat cinci ani consecutivi de secetă severă, cu pierderi cumulate de producție care au erodat capitalul de lucru al majorității fermierilor”.
Potrivit consultantului, în acest context, un pachet fiscal care majorează simultan mai multe obligații fiscale pentru agricultură nu reprezintă doar o decizie de politică bugetară.
„Într-un astfel de context, un pachet fiscal care majorează simultan TVA, CAS, acciza la motorină și impozitul funciar pentru sectorul agricol nu este doar o decizie de politică bugetară — este o intervenție cu potențial de accelerare a unui declin structural deja în curs”.
Alexandru Bădărău precizează că Ministerul Finanțelor are obligația legitimă de a consolida veniturile bugetare, însă analiza sa nu contestă necesitatea reformei fiscale.
„Această analiză nu contestă necesitatea reformei fiscale. Contestă absența diferențierii sectoriale, absența analizei de impact reale și detaliate și absența mecanismelor de protecție pentru sectorul cel mai vulnerabil”.
TVA pentru produse agroalimentare — de la 8% la 20%
Una dintre cele mai importante propuneri analizate vizează majorarea TVA pentru produsele agroalimentare de la 8% la 20%. Alexandru Bădărău consideră că aceasta este cea mai gravă propunere din perspectiva fluxului de numerar agricol.
„Aceasta este cea mai gravă propunere din perspectiva fluxului de numerar agricol și merită o analiză separată”.
Potrivit lui, problema structurală a acestei majorări ține de faptul că agricultorii moldoveni vând producția, în special cereale și oleaginoase, cu termene de plată amânată.
„Agricultorii moldoveni vând producția — în special cereale și oleaginoase — cu termene de plată amânată de 60 până la 180 de zile. Traderii, exportatorii și procesatorii industriali impun aceste termene ca practică standard de piață, dacă agricultorul vrea să obțină un preț mai mare. Prin urmare, un agricultor care vinde grâu în august va încasa banii în octombrie-noiembrie. Dar TVA de 20% aplicat pe factură devine exigibil imediat, indiferent dacă banii au fost încasați sau nu. Într-un sector cu acces extrem de limitat la creditare bancară, aceasta nu este o inconveniență administrativă — este o criză de lichiditate indusă fiscal”.
Consultantul susține că riscul de fraudă cu TVA se va amplifica semnificativ.
„Majorarea TVA de la 8% la 20% pentru produsele agricole exportate — în special cereale și oleaginoase — crește de 2,5 ori miza financiară a schemelor de fraudă de tip carusel TVA. Acest tip de fraudă este documentat extensiv în regiune: firme intermediare fantomă colectează TVA de la cumpărători, nu o virează la buget și dispar. Statul rambursează exportatorului TVA pe care nu l-a încasat niciodată. Cu o cotă de 20% în loc de 8%, schema devine proporțional mai profitabilă”.
Referitor la TVA din anii anteriori, Alexandru Bădărău afirmă că punctul 7 din pachetul propus prevede aplicarea dreptului la restituire doar pentru tranzacțiile înregistrate începând cu 1 ianuarie 2027.
„TVA acumulat din relația cu statul anterior acestei date nu va fi restituit. Aceasta echivalează cu o ștergere unilaterală a unei obligații fiscale a statului față de contribuabili — o măsură cu serioase semne de întrebare constituționale privind dreptul de proprietate și securitatea raporturilor juridice”.
Acesta mai anunță că va publica separat o Notă de Politici dedicată cu propunerea unui mecanism care elimină structural atât problema lichidității, cât și riscul de fraudă.
TVA de la 0% la 20% pentru mijloace fixe și inputuri agricole
O altă propunere analizată vizează majorarea TVA de la 0% la 20% pentru tractoare, tehnică agricolă, clădiri, terenuri, energie electrică, energie termică, gaze naturale și rachete antigrindină.
„Propunerea de majorare a TVA de la 0% la 20% pentru tractoare, tehnică agricolă, clădiri, terenuri, energie electrică, energie termică, gaze naturale și rachete antigrindină lovește direct capacitatea de investiție a sectorului agricol”.
Potrivit lui Alexandru Bădărău, orice tractor achiziționat după 1 ianuarie 2027 va costa cu 20% mai mult, iar orice extindere sau modernizare a infrastructurii agricole va deveni instant mai scumpă cu o cincime.
„Energia electrică și termică utilizată în procesele agricole — irigații, uscare cereale, stocare — va purta o cotă TVA de 20% față de zero actual”.
Consultantul atrage atenția și asupra rachetelor antigrindină.
„Rachetele antigrindină reprezintă un caz particular care merită subliniat: acestea nu sunt un lux — sunt infrastructură de protecție a recoltei într-o țară afectată sistematic de fenomene meteorologice extreme. Introducerea TVA de 20% pe rachete antigrindină, în contextul în care secetele și grindinele au cauzat pierderi masive în ultimii ani, este o decizie care pune presiune fiscală exact pe instrumentele de reziliență climatică”.
CAS agricol — de la 18% la 21% și CAS pentru zilieri — de la 0% la 21%
În analiza sa, Alexandru Bădărău se referă și la majorarea CAS de la 18% la 21% pentru angajații din agricultură.
„Majorarea CAS de la 18% la 21% pentru angajații din agricultură adaugă 3 puncte procentuale de cost salarial pe un sector cu marje deja erodate”.
În același timp, introducerea CAS de 21% pentru zilieri este descrisă de consultant drept o contradicție directă cu platforma e-Zilier.
„Introducerea CAS de 21% pentru zilieri este, din perspectiva politicilor publice, o contradicție directă cu platforma e-Zilier, lansată tocmai pentru a formaliza munca zilieră în agricultură. Introducerea simultană a unui CAS de 21% elimină perspectiva utilizării platformei e-Zilier, iar angajatorii vor reveni la înțelegeri verbale și plăți în numerar — exact ce platforma e-Zilier urma să elimine”.
Impozitul funciar bazat pe valoarea cadastrală
O altă modificare analizată este trecerea de la formula actuală de calcul al impozitului funciar la o cotă de 0,1%–1,0% din valoarea cadastrală, stabilită de primărie.
Alexandru Bădărău susține că această propunere introduce două probleme majore.
„Prima este impredictibilitatea: fermierii nu pot planifica costurile funciare pe termen mediu dacă cota este stabilită anual de consiliul local, cu variații de până la zece ori între limita minimă și cea maximă”.
A doua problemă indicată de consultant este potențialul de majorare semnificativă.
„Valorile cadastrale actualizate ale terenurilor agricole din Moldova pot genera impozite funciare substanțial mai mari față de formula actuală, iar costul va fi unul simțitor de mare pentru agricultori, diminuând competitivitatea și disponibilitatea lichidităților”.
Acciza la motorină — calendar de majorare 2027–2029
Propunerea privind acciza la motorină prevede, potrivit analizei, o majorare graduală în perioada 2027–2029.
„Propunerea prevede o majorare graduală a accizei la motorină: de la 3.978,95 lei/tonă în 2026 la 4.774,7 lei în 2027, 5.729,7 lei în 2028 și 6.875,6 lei în 2029 — o creștere cumulativă de 73% în trei ani”.
Alexandru Bădărău menționează că, în același timp, rambursarea se reduce exclusiv la lucrările agricole și horticultură, la valoare maximă de 90%, și exclude zootehnia și alte categorii anterior eligibile.
„Fermierii din sectorul zootehnic — deja sub presiune din cauza costurilor cu hrana animalelor — pierd un mecanism de compensare parțială”.
Consultantul afirmă că o creștere de 73% a accizei la motorină în trei ani va fi reflectată direct în costurile de producție.
„O creștere de 73% a accizei la motorină în trei ani, aplicată unui sector în care mecanizarea este principalul factor de productivitate, reprezintă o povară semnificativă care va fi reflectată direct în costurile de producție și, implicit, în competitivitatea exporturilor agricole moldovenești”.
Eliminarea scutirilor pentru întreprinderi sociale și organizații sindicale
Analiza include și abrogarea scutirilor de impozit pentru întreprinderile create de societățile orbilor, surzilor și persoanelor cu dizabilități, precum și pentru organizațiile sindicale și patronale.
„Abrogarea scutirilor de impozit pentru întreprinderile create de societățile orbilor, surzilor și persoanelor cu dizabilități (Art. 53¹) și pentru organizațiile sindicale și patronale (Art. 53³) ridică întrebări despre impactul social al pachetului dincolo de sectorul agricol. Întreprinderile sociale care angajează persoane cu dizabilități funcționează cu marje extrem de reduse — impozitarea lor va afecta direct locurile de muncă pentru categoriile cele mai vulnerabile”.
Alexandru Bădărău: Sectorul agricol nu poate absorbi simultan majorări de TVA, CAS, accize și impozit funciar
În concluzia analizei, Alexandru Bădărău afirmă că reforma fiscală propusă de Ministerul Finanțelor pentru 2027 are o logică bugetară internă.
„Reforma fiscală propusă de Ministerul Finanțelor pentru 2027 are o logică bugetară internă — creșterea veniturilor statului este un obiectiv pentru acoperirea deficitului bugetar și a disponibilității reduse a alternativelor de creditare bugetară externă, care impun condiționalități fiscale”.
Totuși, acesta avertizează că, dacă va fi aplicată fără diferențiere sectorială, fără analiză de impact aprofundată, fără consultare reală și fără mecanisme de protecție pentru sectoarele vulnerabile, reforma riscă să amplifice declinul structural deja documentat de statisticile din 2025.
„Sectorul agricol moldovenesc nu are capacitatea de a absorbi simultan majorări de TVA, CAS, accize și impozit funciar — nu în condițiile actuale de secetă repetată, acces limitat la creditare și depopulare rurală accelerată”.
Alexandru Bădărău mai menționează că va publica în zilele următoare o notă de politici separată cu propuneri concrete de alternativă pentru TVA agricol.
