În luna august toată atenția trebuie acordată pregătirii familiilor pentru creșterea albinelor de iernare, iar in acest sens calitatea și cantitatea hranei este primordială. De asemenea, în lipsa culesurilor sunt necesare o serie de hrăniri suplimentare de stimulare – pentru stimularea pontei și creșterea albinei de iernare în cantitate suficientă, iar spre sfârșitul lunii august şi jumătatea lunii septembrie trebuiesc efectuate hrăniri de completare în cazul rezervelor insuficiente.
Pentru perioada de iernare trebuie să existe în stup o cantitate de minim 15 kg miere de calitate. Zonele de deal şi Delta Dunării rămân singurele surse serioase de cules natural (fâneață și flora de baltă) în această perioadă.
Esențial pentru fiecare stupar este să cunoască și să asigure toate verigile fluxului tehnologic prin care familiile de albine sunt menținute la o putere cât mai mare (număr de albine) știut fiind că puterea familiei stă în mulțimea de albine care populează stupul.
În urma culesului de mare intensitate de la floarea-soarelui, familiile de albine ajung slăbite atât din punct de vedere al cantității de albine cât și al calității mătcii. Dacă în luna precedenta creșterea puietului a înregistrat o diminuare, în cursul lunii august apare de obicei un nou impuls de creștere fără însa a atinge nivelul de intensitate de la începutul verii, începe perioada creșterii albinelor de iarna, în stupi apar semnele pregătirii pentru iernare, aceste semne fiind evidente tot mai pregnant pe măsura trecerii timpului.
Astfel, scăderea temperaturilor atmosferice nocturne determină ca albinuțele s-a părăsească fagurii periferici ai stupului și să se aglomereze în zona centrala a cuibului, adică în zona fagurilor cu puiet.
Rezervele de hrană, respectiv mierea și păstura sunt concentrate în jurul puietului dispus în centrul cuibului. Apicultorii cu experienta cunosc fenomenul de blocaj al cuibului manifestat prin depozitarea masivă de miere în fagurii din cuib. Acest blocaj apare ca urmare a manifestării pronunțate a instinctului de acumulare al familiilor, datorită apropierii sezonului rece, când albinele sunt grăbite să-și formeze rezervele de hrana.
Ca urmare a acestui blocaj, apare concurenta între instinctul de acumulare și instinctul de înmulțire, balanța înclinându-se în favoarea acumulării. Aceasta are ca rezultat o diminuare a spațiului de ouat al mătcii, iar albinele afectate creșterii puietului vor fi din ce în ce mai puține. Astfel, puterea familiei scade, rezultând mai puține albine cu corp gras format (albine de iernare), dar și mai puțin pregătite din punct de vedere fiziologic pentru traversarea iernii.
Albinele nu mai cresc faguri și nici puiet de trântori (deși se poate ca în zonele cu culesul de întreținere, familiile să se activizeze, să crească încă trântori și deseori să schimbe liniștit mătcile) în schimb propolizează intens mai ales crăpăturile stupilor și spațiile pe care se sprijină extremitățile leațurilor superioare ale ramelor și câteodată chiar urdinișul.
Calitatea mătcilor este foarte importantă în aceasta perioadă, o matcă uzată neputând face față concurenței cu albinele culegătoare. Acest fenomen este ușor de observat la astfel de familii care mai cresc trântori pentru a asigura fecundarea mătcilor tinere, eclozionate în aceasta perioada.
Uneori, cu precădere în zilele lipsite de cules natural, se acutizează tendințele de agresivitate și de furtișag. Firesc este ca apicultorul, care a înțeles diagnoza, să acționeze în direcția manifestărilor fiziologice, biologice și de comportament ale familiei de albine înlesnind acesteia desfășurările dictate în principal de instinctul de conservare a speciei.
Astfel, în luna august se va începe acțiunea de revizie generală a familiilor pentru aprecierea rezervelor din cuib precum și a calitatii mătcilor. De rezultatele acestui control depinde cum se vor desfășura viitoarele acțiuni. Se urmărește:
Calitatea mătcilor (reginelor)
S-a dovedit că mătcile tinere depun mai multe ouă la sfârșitul verii și chiar toamna decât cele vârstnice, mai ales în cazul absenței unor culesuri de întreținere. Tehnologiile moderne de creștere și exploatare a albinelor prevăd înlocuirea anuală a jumătate din toate mătcile stupinei, știut fiind că prolificitatea scade, iar o matcă de 3 ani nu mai posedă o viteză de ouat bună.
Perioada sfârșitului verii și începutul toamnei este intervalul de timp în care acceptarea mătcilor în unitățile biologice destinate schimbării se petrece cel mai ușor, adică fără sau cu puține manifestări de respingere. Calitatea nu este dată doar de vârsta ci și de proveniență mătcilor.
Se recomandă mătcile selecționate și verificate obținute prin metode gospodărești din familiile recordiste ale stupinei sau mai bine cele achiziționate de la producătorii consacrați de mătci ori din pepinierele de creștere specializate. Introducerea mătcilor în familii este o operație care - indiferent de metoda folosită - presupune pricepere și respectarea obligatorie a unor reguli cunoscute de stuparii cu experiență, începătorii sau cei care nu au îndemânarea și cunoștințele necesare vor trebui să apeleze la ajutorul unui apicultor avansat.
Înlocuirea mătcilor bătrâne cu botci căpăcite nu se recomandă. Aceasta pentru că familia va rămâne fără puiet timp de 10-15 zile sau chiar mai mult iar unele familii pot rămâne uneori fără mătci din cauza pierderii lor la zborul de împerechere.
Calitatea fagurilor respectiv al cuibului
La fel ca în primăvară, în intervalul de timp la care ne referim ca și în cel următor, mătcile evită să depună ouă în fagurii noi care păstrează mai greu căldura. De aceea, cu ocazia lucrărilor prilejuite de ultima extracție a mierii, în zona cuibului la stupii orizontali sau în corpul corespunzător la stupii verticali din cele două corpuri destinate pentru iernare se vor asigura faguri clădiți în anul precedent în care au fost crescute mai multe generații de puiet. Acești faguri trebuie să fie lipsiți de defecte și, pe cât posibil, fără celule deformate sau de trântori.
Deblocarea cuiburilor
- Existența unor bune culesuri târzii de întreținere poate determina blocarea cuiburilor prin depozitarea rezervelor de hrană în zona creșterii puietului. Restrângerea spațiului de ouat determină ca familii foarte bune în timpul sezonului activ să slăbească excesiv și să ajungă cu o populație insuficientă pentru traversarea în bune condiții a perioadei de iarnă. Concret, deblocarea cuiburilor se face prin introducerea în mijlocul cuibului a unui fagure clădit cu celule de albine lucrătoare. Dacă fagurele a fost complet însămânțat cu ouă, operația se poate repeta la intervale de 5-7 zile sau chiar mai repede, în cazul unor familii puternice ce ocupă două corpuri în stupi multi-etajați se practică procedeul inversării corpurilor. Trebuie însă avut în vedere distribuirea ramelor cu rezerve de hrană la marginile fiecărui corp, organizându-se cuiburile în zona din mijloc.
După terminarea culesurilor târzii, se vor ridica magazinele și corpurile de recoltă (caturile, magazinele) cu miere la stupii verticali precum și ramele de recoltă la stupii orizontali.
- Identificarea manei în rezervele de hrană, extragerea acestei mieri (nu este recomandată lăsarea mierii de mână în cuiburile de iernare deoarece, prin bogăția mineralelor conținute încarcă intestinul albinelor, provocând diaree. E o „miere grea”.) și înlocuirea ei cu miere, preferabil de salcâm sau sirop de zahăr concentrat.
- Completarea rezervelor de hrană pentru iarnă.
Asigurarea căldurii în cuib
Mai ales în timpul nopții temperaturile scăzute determină o încetinire a ouatului mătcii. Pentru a elimina acest neajuns se procedează la reducerea cuibului care va fi format numai din rame bine acoperite cu albine.
Fagurii cu puiet gata de eclozionare și cei cu miere putina vor fi așezați la margine sau, după descăpăcirea mierii, se vor dispune după diafragma de unde mierea va fi transportata de albine în cuib. După restrângerea cuibului cu ajutorul diafragmei despărțitoare se procedează la împachetarea cuibului cu pernițe laterale, iar deasupra podișorului se pune o salteluță mai groasa.
Activarea intensității si prelungirea perioadei de creștere a puietului
Este bine ca în această perioadă, dacă se poate, familiile să fie deplasate la culesuri târzii din pășunile și fânețele situate în luncile apelor curgătoare sau în zone inundabile pentru a-și forma rezervele de hrană naturală care, se știe, este cea mai bună. De asemenea, culturile furajere din miriști oferă un bun cules de întreținere.
Dacă nu există asemenea culesuri în zona de amplasare a stupinei sau lipsește posibilitatea deplasării stupinelor în asemenea perimetre se recomandă efectuarea unor hrăniri stimulente. Se va folosi siropul de zahăr în proporție 1:1 (1 parte zahăr la o parte apă) administrate în hrănitor în porții mai mari sau mai mici, la intervale scurte în funcție de ritmul consumului. În zonele unde polenul din natură este insuficient se vor introduce rame cu păstură sau, în lipsă, turte cu polen sau înlocuitori (turte cu polen 30%).
Se va acorda o atenție sporită familiilor ajutătoare, formate în cursul lunii iunie, urmărindu-se o dezvoltare corespunzătoare a lor prin hrăniri stimulative.
Totodată, sunt necesare lucrări în atelierul stupinei:
- Condiționarea mierii;
- Tratarea fagurilor din depozit contra găselniței;
⚡️Urmărește știrile Agroexpert pe-> Telegram | Viber | Facebook | Instagram | News letter!
