Agricultura din Ungaria se confruntă cu o mare schimbare, iar fermierii trebuie să se pregătească pentru mai multe schimbări. Planul clar al Guvernului maghiar este de a face agricultura, mediul rural și industria alimentară mai competitive și de a le dezvolta.
Fermierii din Ungaria beneficiază de fonduri europene distribuite prin intermediul a doi piloni. În cadrul Pilonului I din noua Politică Agricolă Comună (PAC), bugetul total este de 6,809 miliarde de euro și acoperă plățile directe, subvențiile agricole. În Pilonul II, cel pentru dezvoltare rurală, suma este mai mare, de aproximativ 7,922 miliarde de euro, potrivit agrarszektor.hu.
Bugetul național, contribuție importantă în finanțarea fermierilor
Fermierii din Ungaria au făcut din acest an trecerea la noua Politică Agricolă Comună și au un plan strategic național ce prevede condiționalități și sume ce vor fi achitate sectorului agricol până în 2027, inclusiv.
Bugetul total al Pilonului I este de aproximativ 6,809 miliarde euro, deci (calculat la cursul de schimb al euro de 365 forinți) 2.485 miliarde forinți. În cadrul acestei alocări, suma care poate fi utilizată pentru subvenții directe este de 6,632 miliarde euro, adică 2421 miliarde forinți, care provine integral din fonduri UE.
Pilonul al II-lea are o alocare de 7,922 miliarde euro, adică 2891 miliarde forinți. Din acești bani, 20,6%, respectiv 1,635 miliarde euro, reprezintă procentul de finanțare UE. Restul de 79,4% – în baza unei hotărâri de guvern – se acoperă din fonduri naționale, a căror valoare totală pentru următorii 5 ani este de 6,287 miliarde euro, adică 2294 miliarde forinți. O alocare record pentru Ungaria, după cum precizează sursa citată.
Ce subvenții la hectar primesc fermierii din Ungaria
Nivelul subvențiilor agricole din Ungaria este mai mare decât în România în sectorul culturilor vegetale. Fermierii maghiari vor încasa 147 de euro pentru un hectar de suprafață cultivată, dar micii fermieri, cei care au sub 10 hectare, vor primi în plus o plată redistributivă de 80 de euro la hectar. Fermele care au între 10 și 150 de hectare, au o plată redistributivă este de 40 de euro la hectar.
În plus de plățile directe ”de bază”, fermierii maghiari mai încasează:
- Sprijin pe suprafață pentru tinerii fermieri: cei cu vârsta sub 40 de ani încasează, până la un plafon de 300 de hectare, o plată de 157 de euro la hectar, timp de cinci ani.
- Program agroecologic: pentru excedente ecologice voluntare, sprijinul care poate fi aplicat pentru întreaga dimensiune a fermei – 80 euro/hectar. Este echivalentul ecoschemei din România unde sprijinul este estimat la 56 de euro la hectar.
- Sprijin cuplat pentru mai multe culturi agricole și creșterea animalelor. Astfel, în sectorul vegetal, sprijinul cuplat se plătește în Ungaria pentru sfeclă de zahăr, orez, legume pentru industrializare, legume în spații protejate, fructe, culturi industriale oleaginoase, culturi de leguminoase. În zootehnie, se achită sprijin cuplat pentru oi, tauri de îngrășat, juninci și vaci de lapte.
Cea mai importantă subvenție este reprezentată și în Ungaria de o plată de bază – BISS, în România. În Ungaria, sprijinul este așteptat la un nivel de 147 de euro la hectar.
Obligații ”verzi” și pentru fermierii din Ungaria
Ca și în România, ca regulă obligatorie, fermierii au obligația de a menține un procent din suprafață nelucrat sau cu elemente de peisaj. Condiția nu se aplică fermelor sub 10 hectare sau celor care au în componență minim 75% pajiști permanente.
În ceea ce privește întreținerea obligatorie a zonei neproductive sau a elementului de peisaj, în Ungaria disponibile două opțiuni în raport cu dimensiunea întregului teren arabil din fermă:
- conform primei condiții, o suprafață corespunzătoare a cel puțin 4% din terenul arabil trebuie rezervată în mod special ca suprafața în scop neproductiv sau ca element de peisaj – inclusiv teren lăsat pârloagă.
- conform celei de-a doua opțiuni, se are în vedere menținerea terenurilor nelucrate sau a elementelor de peisaj neproductiv într-un procent de cel puțin 3% din minim 7% din terenul arabil, iar în restul de 4% se iau în considerare elemente de peisaj, terenuri nelucrate, reînsămânțare ecologică sau cultivarea plantelor fixatoare de azot.
Pentru acest an, ca și în România, este permisă o derogare pentru terenurile pârloagă, cu mențiunea că acesta nu poate fi cultivat cu porumb sau soia.
Pe partea de dezvoltare rurală, primele măsuri cu finanțare din Pilonul II sunt așteptate să fie lansate în Ungaria în a doua jumătate a acestui an.
⚡️Urmărește știrile Agroexpert pe-> Telegram | Viber | Facebook | Instagram | News letter!
