Programul Strategic al Politicii Agricole (PSPA) pentru perioada 2026–2030 urmează să fie gata la începutul verii, deși autoritățile aveau intenția ca documentul să intre în vigoare la 1 martie. Tărăgănarea se explică prin faptul că Programul a suportat mai multe modificări, care ulterior au fost consultate cu cei din sectorul privat și mediul asociativ din agricultură. Prin urmare, PSPA a fost din nou modificat, iar versiunea finală va fi gata de implementare la 1 iunie, dacă între timp nu mai apar alte schimbări.
Sectorul zootehnic este unul destul de promițător, deși în ultimii ani nu putem vorbi de o mărire semnificativă a efectivului de animale. MAIA pune mare accent pe dezvoltarea zootehniei, în conformitate cu standardele de igienă, nutriţie a animalelor, cât şi cu normele de protejare a mediului precum în UE. În acest scop, MAIA își propune să asigure sectorul zootehnic, cu suportul necesar pentru a stimula dezvoltarea zootehniei pe întregul teritoriu al țării. În sectorul ovinelor și caprinelor s-a observat o revigorare ce se datorează fermierilor care au înțeles potențialul efectivului de ovine și oportunităților care vor apărea o dată cu integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană.
„Noi pe 12 martie am avut o discuție pe marginea PSPA-ului cu Secretarul de Stat, pe domeniul zootehnic, Tatiana Nistorica. Noi am argumentat solicitările noastre și am menționat cât de importantă este subvenționarea pentru conservarea unor rase tradiționale moldovenești precum Caracul și Țigaie. Acest lucru nu era inclus în PSPA, în varianta prezentată nouă. Prin urmare, am subliniat că este necesar să ne asigurăm că în procesul de integrare în UE, vom avea ce oferi pe piața europeană. Suntem destul de realiști, dacă vorbim de produse animaliere, ce putem propune noi în UE? Este saturație de lapte de vacă, carne de pasăre și de porc, nu prea avem șanse mari. Am discutat cu un coleg din România și mi-a spus că din Spania este adusă carnea la prețul de 50 de lei per kilogram care la noi se vinde cu 120 de lei. Însă carnea de oi și de capre – ar fi un produs cu care am putea intra masiv pe piața consumatorilor din UE. Prin urmare, cei de la MAIA sper că au înțeles că sectorul ovinelor și caprinelor ar trebui privit ca unul prioritar, cu un potențial mare de dezvoltare. Ar trebui revăzute chiar și subvențiile în sectorul nostru”, a menționat Pavel Prisăcaru, președintele Asociației Crescătorilor de Ovine și Caprine pentru Carne și Lapte din Republica Moldova.
Ajutorul din partea statului în sectorul zootehnic este unul destul de modest, susține Pavel Prisăcaru, mai ales după ce plățile directe per cap de animal, au fost modificate să fie acordate per kilogram de produs.
„Se susține că Directiva UE ar fi presupus această modificare, deși în toate țările europene subvențiile sunt acordate per cap de animal, nu per kilogram de produs în cazul ovinelor și caprinelor. Din 2019, când s-a acceptat să fie acordate plățile per cap de animal, doi ani la rând am primit câte 500 de lei și apoi câte 700 de lei, pot să vă spun că era mult mai bine. Apoi s-a propus că să fie câte 5 lei la kilogram de produs. În cazul bovinelor, poate e bine așa, căci pentru laptele de vacă – câte 3 lei per kilogram, facem un calcul - 7 tone în perioada lactației, ar rezulta 21 de mii de lei, e mai bine decât 7 mii de lei pentru crescătorii de bovine. Însă noi avem diferite rase, desigur că este simplu să afirmi că rasele tradiționale nu sunt productive și să nu îți bați capul cum să ameliorezi situația. Noi ne propunem să îmbunătățim productivitatea, dar avem nevoie de suport în acest sens. Demult s-a promis o subvenție pentru conservarea unei rase tradiționale, pe care am solicitat-o acum să fie inclusă în PSPA. Rasa Caracul, care este apreciată pentru brânza deosebită care se face din laptele acestor oi, fiind recunoscut pentru cantitatea mare de grăsime, cu proprietăţi deosebite. La trei analize diferite, la laptele oilor karakul, a fost stabilită grăsimea între 8,7 şi 8,9%. Nu am auzit la nicio rasă, la nivel mondial, la specia ovine, să aibă un procent de grăsime atât de mare. Nu mai vorbim de gustul superior al cărnii. Dar una din cele mai răspândite rase pe țară este rasa Țigaie, apreciată pentru calitățile gustative ale cărnii. Deși a fost creată ca rasă de carne-lână, crescătorii o apreciază și pentru cantitatea relativ bună de lapte delicios, cu grăsimea de 7-8% și o productivitate bună de 110 -120 kg de lapte pe lactație. Anume aceste rase Caracul și Țigaie sunt solicitate și în țările arabe, vom vedea cum vor decurge lucrurile până la 1 iunie când au spus că va intra în vigoare PSPA-ul. Ne pare rău că Valentin Roșca de la MAIA invocă mereu că ramura de caprine și ovine nu este prioritară pentru economia națională, sper că situația se va îmbunătăți și vom avea parte de această subvenție pentru conservarea raselor de oi tradiționale moldovenești,”, a mai adăugat președintele Asociației Crescătorilor de Ovine și Caprine pentru Carne și Lapte din Republica Moldova, Pavel Prisăcaru.
