Agricultura este practicată mai des de către gospodării mici și mijlocii în țara noastră, care dacă și-ar uni eforturile prin cooperare, ar obține rezultate vizibile, inclusiv un profit financiar palpabil. Cu alte cuvinte, susținându-se reciproc, producătorii agricoli ar putea să-și mărească șansele de a avea acces rapid la resurse financiare sau s-ar dezvolta mai repede datorită schimbului de servicii și de experiențe comune. Problema cooperării în agricultură este crucială pentru dezvoltarea procesului de producere, de comerț și de exporturi, dar și pentru ancorarea brațelor de muncă în zonele rurale ale țării. La UTM a fost organizată o masa rotundă, datorită proiectului „EULeadSD”, care a întrunit reprezentani de la MAIA, AIPA, experți ai mediului asociativ și academic, pentru a pune în discuție importanța cooperării producătorilor agricoli pentru o agricultură sustenabilă și durabilă.
Prin cooperare, producătorii agricoli au acces la o gamă de informații mai largă, la tehnologii, forme de creditare, activități de instruire și de formare, crearea locurilor de muncă, noi piețe etc. Chiar și așa, puțini producători agricoli din Republica Moldova s-au asociat în Cooperativă de Întreprinzător. Autoritățile sunt hotărâte să modifice cadrul normativ anume pentru a impulsiona cooperarea dintre producătorii agricoli.
„Cadrul legislativ existent nu predispune spre cooperare. Politica de subvenționare prevede că plafonul este de 20 mln de lei, dar fiind unul singur poate obține 10 mln, care ar fi motivația să coopereze? Prin urmare, dacă în cooperative sunt 5 membri, suma obținută împreună ar fi mai mica decât cât ar putea primi separate. Este un exemplu pentru că nu oricine și-ar permite așa capacitate, totuși ce face statul pentru a-i motiva să coopereze? Vom discuta cu doamna ministră Ludmila Catlabuga aspectul respectiv pentru a modifica legislația și a le oferi anumite mecanisme care vor impulsiona cooperarea producătorilor agricoli Noi am avut două legi până în prezent, Legea Nr.73 privind Cooperativele de întreprinzători și Legea nr. 312 cu privire la grupurile de producători agricoli, dar în contextul armonizării legislației naționale cu cea a Uniunii Europene, în baza Regulamentului UE Nr.1308 de instituire a unei organizări comune a pieţelor produselor agricole, cooperativele vor fi denumite în Organizații profesionale”, a explicat Vasile Șarban, secretar de stat din cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.
Reprezentanții diferitor sectoare agricole, prezenți la masa rotundă de la UTM, s-au expus și chiar au propus anumite soluții pentru propulsarea cât mai rapidă a proceselor de cooperare în Republica Moldova. În cazul agricultorilor care ani de zile cresc cereale, cooperarea devine atractivă, mai ales în contextul regional extrem de tensionat din cauza războaielor din Ucraina și Iran.
„Au fost niște discuții foarte utile, în special în perioadele de criză, când fermierii au nevoie de recomandări constructive și viabile. Pornim de la faptul că dacă vor coopera, agricultorii cu siguranță vor reuși să se organizeze în așa fel ca să obțină un preț mai bun la realizarea producției agricole. Ca formă de organizare juridică, a fost explicată cooperarea care într-o oarecare măsură garantează obținerea unor beneficii economice palpabile. Una este să negocieze prețul de vânzare un producător agricol și alta e când la masa de negocieri sunt 5 fermieri care își cunosc producția și pot cere o sumă rezonabilă pentru toți”, a menționat Iurie Rija, directorul Asociației „Agrocereale”.
În prezent, în Republica Moldova sunt înregistrate aproximativ 3550 de cooperative, dintre care doar aproximativ 50 sunt active și promovează interesele tuturor membrilor săi.
„Mă bucur că ne-am adunat la o masă rotundă unde au fost discutate atât unele eșecuri, dar și prezentate unele reușite. Noi ca producători de pomușoare, înțelegem foarte bine avantajul cooperării. Cunoaștem cazuri când fictiv, pe hârtie se adună vreo 5 producători agricoli în cooperativă, dar numai un singur membru beneficiază de subvenție, pentru că gestionează oficial interesele tuturor, însă acolo prevalează scopul propriu. Un alt exemplu este că se formează iarăși pe hârtie Gospodăriile Țărănești în cadrul unei comunități, care devin membri unei cooperative, unde banii obținuți în gestionează un lider agricol. Din acest motiv, este bine că s-a discutat aspectul respectiv cu reprezentanții de la MAIA și prin acea modificare a legislației pentru a corespunde cu cea din UE, agricultorii vor trebui să înțeleagă că prin cooperare câștigăm mai multe beneficii. Administrativ ne dorim să formăm cooperativele, însă fără un interes economic, va fi privit ca un îndemn sortit eșecului. Dar dacă ne unim în cooperativă pentru a beneficia de eficiență economică în perspectivă, nu doar câțiva ani prin obținerea de subvenții de la stat, vom reuși să menținem cooperativa activă. Mecanismul de atragere în cooperativă trebuie să fie bazat pe existența unui interes economic permanent. Fiecare dintre noi a propus preluarea experienței din alte țări, în cunoștință de cauză, de asemenea, s-a menționat necesitatea de a ridica nivelul educațional și juridic al fermierilor, de a asigura transparența cooperativei și de a înțelege cât mai clar care sunt beneficiile cooperării. Reprezentanții PNUD au încurajat cooperarea, prin exemplificarea succesului obținut prin înființarea clusterelor, rețelele care contribuie la dezvoltarea locală, prin parteneriate. Totuși deocamdată în domeniul agricol sunt puține exemple de cluster”, a subliniat Aneta Ganenco, președinta Asociației „Pomușoarele Moldovei”.
Din 2019 și până acum, PNUD Moldova și partenerii săi - Uniunea Europeană, Suedia, Elveția, Marea Britanie - a susținut formarea și dezvoltarea a 17 clustere. Majoritatea acestora sunt din domeniul agro-alimentar, dar și din sectoare emergente precum turismul, textilele și mobilierul, contribuind la diversificarea economică și la dezvoltarea regională. Aceste inițiative acoperă mai mult de jumătate din raioanele Republicii Moldova și includ și raioanele de pe malul stâng al Nistrului.
În clusterele susținute de PNUD și partenerii săi, cifra de afaceri cumulativă crește constant, depășind pragul de 10% încă din primii ani. Peste 300 de locuri noi au fost create, iar alte peste 700 au fost îmbunătățite prin salarii mai mari și condiții de lucru mai bune. Procesul de internaționalizare s-a accelerat - clusterele din Republica Moldova au accesat piețe noi și au stabilit peste 10 parteneriate cu organizații de profil din Uniunea Europeană.
Un aspect important al dezvoltării clusterelor în Republica Moldova este certificarea ESCA (Secretariatul European pentru Analiza Clusterelor), care evaluează performanța acestora. Această certificare are ca obiectiv recunoașterea performanței operaționale a clusterelor și asigurarea conformității cu standardele stabilite de Uniunea Europeană. Până în prezent, cu sprijinul PNUD Moldova, 9 clustere din Republica Moldova au finalizat cu succes procesul de certificare ECEI Bronze Label „Striving for Cluster Excellence”, ceea ce reflectă angajamentul lor față de performanță și excelență.
