Astăzi, 15 aprilie, Curtea Constituțională a examinat circumstanțele constituționale de dizolvare a Parlamentului, constatare solicitată de președintele țării, Maia Sandu pe 29 martie 2021. Judecătorii de la CC s-au pronunțat, în urma deliberărilor de câteva ore, au stabilit că ”există circumstanțe care justifică dizolvarea Parlamentului”.
Reamintim că Maia Sandu a menționat că, de la demisia Guvernului Chicu, în data de 23 decembrie 2020, au expirat cele trei luni în care urma să fie învestit un guvern, iar din motiv că până la data respectivă, un nou executiv nu a fost învestit, începând cu 24 martie 2021, reiesă consecința constituțională a dizolvării Parlamentului, instituită în articolul 85, alineatul 1, din Constituție, șefului statului revenindu-i obligația constituțională de a pune în aplicare efectele constituționale de dizolvare a Parlamentului de legislatura a X-a.
Președintele a declarat că sunt cumulate circumstanțele de drept de dizolvare a Parlamentului, stabilite la articolul 85, alineatul 1, cât și cele stabilite în articolul 85, alineatul 2, din Constituție privind dizolvarea Parlamentului – cel puțin două tentative de învestire a unui guvern fiind epuizate.
„Pornind de la importanța obiectului sesizării și din respect față de Curte Constituțională, am decis astăzi să vin personal ca să îmi susțin punctul de vedere. Obiectul sesizării este unul foarte important nu doar pentru justiția constituțională din RM dar și pentru statul RM și pentru cetățenii săi. Prin sesizarea depusă am solicitat Înaltei Curți constatarea circumstanțelor pentru dizolvarea Parlamentului. Voi prezenta cronologic, apoi argumentele juridice prin care susțin că sunt întrunite circumstanțele” a menționat Maia Sandu.
Șefa statului a trecut în revistă în fața judecătorilor CC desemnarea candidaților pentru funcția de premier, Natalia Gavrilița și Igor Grosu, și tentativele de învestire eșuate, precum și consultările cu fracțiunile parlamentare.
„Onorați judecători, sunt conștientă de faptul că dizolvarea Parlamentului poate fi aplicată doar în ultimă instanță, când toate celelalte căi de soluționare a crizei politice au fost epuizate. Noi astăzi ne aflăm exact în această situație de ultimă instanță. Acest parlament a eșuat să numească un guvern, respingând cel puțin două cabinete propuse. Această sesizare către CC este diferită prin natura ei. Spre deosebire de alte spețe, dreptatea nu se face pentru una dintre părți. Dreptatea este cerută de cetățeni. Or, aceasta este misiunea instituțiilor unui stat – să urmeze interesul cetățenilor. Iar dacă una dintre instituții eșuează în această misiune, Constituția stabilește calea pentru ca să se facă dreptate pentru cetățeni”, a mai spus Maia Sandu.
Președintele țării a mai subliniat că după expirarea termenului de 3 luni în care nu s-a reușit formarea unui Guvern în interiorul Parlamentului, dizolvarea acestuia devine iminentă.
”Principiul continuităţii şi funcţionalităţii depline a instituţiilor fundamentale ale statului trebuie să prevaleze şi să determine aplicarea prioritară a acelor prevederi constituţionale care exclud pentru o perioadă mai mare de 3 luni situaţiile de criză politică sau instituţională. Așa fiind, la expirarea termenului general de 3 luni în care Constituția autorizează exercitarea de către Parlament a atribuțiilor sale de formare a Guvernului, Parlamentul devine de drept nefuncțional din perspectiva dreptului său de a forma Guvernul, astfel încât obiectivul constituțional de a asigura funcționalitatea instituțiilor statului atrage obligația Președintelui statului, în calitatea sa de garant al suveranității și de Șef al statului, de a dizolva Parlamentul”, a declarat Sandu.
⚡Urmărește știrile Agroexpert -> pe Telegram | Viber | Facebook | Instagram | News letter!
