După nouă ani petrecuți la muncă peste hotare, Lucia Cășuneanu a revenit în satul Buțeni, raionul Hîncești, cu un plan clar: să construiască o seră. Un deceniu mai târziu, afacerea sa se întinde pe aproape două hectare de sere cu roșii și castraveți. Ferma asigură în sezon locuri de muncă pentru circa zece oameni și a devenit un exemplu pentru legumicultorii din regiune.
Activitatea a început în anul 2015, pe o suprafață de doar 35 de ari cu o sera construita manual din lemn. Înainte de a deveni legumicultoare, Lucia Cășuneanu a petrecut nouă ani peste hotare, în Italia, unde a muncit alături de soțul ei. Întoarcerea acasă a fost, de fapt, visul familiei, iar prima seră a pornit de la o idee adusă din străinătate.
„Era casa deja construită aici, în sat, în care trăim acum. Soțul își dorea să cumpere o seră din Italia și să ne întoarcem acasă. Când au început problemele cu locul lui de muncă și au apărut probleme cu sănătatea mea, el a decis să ne întoarcem. Ne-am întors acasă și am început”, își amintește antreprenoarea.
A pornit la drum la 35 de ani, fără experiență în agricultură.
„Practic, nimic nu cunoșteam, dar ne-am învățat. A fost greu, o adevărată încercare, dar trebuie să-ți placă, ca să reușești. Dacă îți place lucrul pe care îl faci, reușești oricum”, spune Lucia Cășuneanu.
Prima recoltă a fost doar de tomate, iar ulterior familia a adăugat castraveții. De atunci, gospodăria s-a concentrat exclusiv pe aceste două culturi, mizând permanent pe calitate și pe cerințele pieței. Spre deosebire de multe alte gospodării, ferma de la Buțeni s-a dezvoltat fără granturi sau subvenții, exclusiv din resurse proprii și din credite.
„Nu am beneficiat de grant, subvenție sau proiect. Ne-am stăruit să ne descurcăm așa. Am împrumutat bani, am luat credite — și creditele în Moldova au dobânzi destul de mari. Este un stres foarte mare, trebuie să ai grijă de plante și să muncești enorm ca să le poți întoarce”, menționează ea.
Pentru viitor, antreprenoarea spune că este deschisă să acceseze și proiecte de finanțare.
Astăzi, în locul primelor sere simple din lemn, este o seră modernă, construită în anul 2021. Aceasta dispune de sistem de aerisire, care menține în interior o temperatură cu câteva grade mai scăzută decât afară în zilele caniculare și de un bazin pentru colectarea apei pluviale, o soluție tot mai necesară în condițiile deficitului de apă. Anul acesta, familia a adus din import materialele pentru încă aproape un hectar de seră, care urmează să fie construit.
Printre principalele dificultăți cu care se confruntă gospodăria se numără lipsa forței de muncă, costurile ridicate ale creditării și, mai ales, importurile care inundă periodic piața și prăbușesc prețurile la roșii și castraveți.
„Sunt perioade când importurile inundă piața și atunci este o problemă foarte mare. Scade prețul și nu mai facem față. Atunci sunăm cunoscuții, facem reduceri, ca să ne putem realiza marfa”, spune Lucia Cășuneanu.
Produsele fermei sunt comercializate pe piața internă, în magazine locale și prin intermediari, iar surplusul ajunge la piețele agricole.
Planurile pentru viitor vizează extinderea suprafețelor de sere, amenajarea unei hale de sortare și ambalare, instalarea unor ecrane termice pentru protejarea plantelor de insolație și a unei stații meteo pentru monitorizarea parametrilor din seră.
„Să menținem ceea ce avem este una, dar noi vrem să creștem. Planurile noastre sunt să mai construim sere și să avem mai multă producție”, afirmă ea.
Datorită rezultatelor obținute, ferma „Lucia Cășuneanu” a fost propusă pentru lansarea unei Școli de Câmp avansate, orientată spre producerea comercială a legumelor, promovarea tehnologiilor agricole inteligente climatic și aplicarea practicilor durabile de gestionare a resurselor. Inițiativa face parte dintr-un program implementat de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) împreună cu Agenția Elvețiană pentru Cooperare și Dezvoltare și Asociația Producătorilor de Legume din Moldova (APEL).
Reprezentanții FAO o consideră pe Lucia Cășuneanu un exemplu de succes pentru întreaga comunitate, subliniind că, în urmă cu doar câțiva ani, seră arăta cu totul altfel, iar drumul parcurs de ferma de la Buțeni poate inspira și ceilalți fermieri mai mici din regiune.
