Deșeurile de ambalaje agricole, în creștere. Cum le gestionăm

Gestionarea corespunzătoare a ambalajelor de la produsele de uz fitosanitar și fertilizanți nu este doar o practică recomandată, ci și o obligație legală. Cu toate acestea, unii agricultori încă nu cunosc sau nu aplică metodele corecte de curățare și predare a acestor ambalaje. Potrivit datelor oferite de Agenția de Mediu, cea mai mare parte din deșeurile generate de întreprinderi constituie cele provenite din agricultură și industria prelucrării alimentelor. Acestea sunt în creștere continuă. Dacă în anul 2019, 16,9 mii de tone de deșeuri au provenit din sectorul agroindustrial, atunci în 2022 cantitatea a crescut până la 135 de mii de tone.

Conform Hotărârii Guvernului Nr. 561 din 31.07.2020 pentru aprobarea Regulamentului privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, pct. 32, „Producătorii care plasează pe piață produse chimice informează consumatorii în ceea ce privește necesitatea asigurării de curățare a ambalajelor de reziduurile produselor înainte de a fi predate la punctele de colectare ale producătorilor individuali sau ale sistemelor colective. Metoda de curățare prin aplicarea tehnicii manuale de clătire cu apă de trei ori, de clătire sub presiune sau de clătire cu presiune integrată depinde de caracteristicile fizico-chimice ale produsului...”

În corespundere cu Legea Nr. 119 din 22.06.2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar și la fertilizanți, art. 14, alin. 3 și alin. 5, „Este interzisă utilizarea ambalajelor produselor de uz fitosanitar și ale fertilizanților în alte scopuri decât cele pentru care sunt destinate. Ambalajele recuperabile se restituie conform contractului dintre consumatorii de produse de uz fitosanitar și de fertilizanți și furnizorii lor sau alți agenți economici, care se ocupă de colectarea unor astfel de ambalaje”.

„Agricultorii din Republica Moldova se fac responsabili de ceea ce se va întâmpla cu ambalajele devenite deșeuri. Nici într-un caz nu trebuie să se debaraseze de ele prin abandonarea în câmp, la groapa de gunoi, ardere sau alte practici ilegale. Aceștia sunt obligați să returneze ambalajele furnizorilor sau sistemelor colective”, a declarat administratorul Eco Save, Mihai Cojocaru, pentru AGROEXPERT.

Eco Save este organizația care colectează gratuit, anual, ambalajele de PUFF, oferind fermierilor posibilitatea de a se debarasa în mod responsabil de acestea.

Anul trecut organizația a colectat peste 37 de tone de canistre, însă aceasta reprezintă doar 12-13% din ambalajele plasate pe piață, restul continuând să fie arse sau aruncate ilegal.

„Este un rezultat bun, dar ne dorim mult mai mult. Vrem să facem mediul mai curat, dar pentru asta avem nevoie de colaborarea tuturor fermierilor”, spune Mihai Cojocaru.

Specialiștii recomandă ca înainte de a fi returnate, toate recipientele să fie curățate prin metoda de „triplă clătire” sau „clătirea sub presiune”.

„Este o procedură simplă prin care se decontaminează ambalajele, reducându-se pericolul pentru sănătatea oamenilor și a mediului înconjurător și se facilitează procesul de reciclare a acestora. Fermierii care nu spală recipientele pierd între 1 și 3% din conținut, iar în cazul în care ambalajele sunt aruncate la groapa de gunoi, incinerate în câmp sau utilizate în alte scopuri, aceste reziduuri ajung să polueze grav mediul înconjurător și pot afecta sănătatea oamenilor”, adaugă administratorul Eco Save.

Procedura de gestionare a deșeurilor de ambalaje de la produsele de uz fitosanitar și fertilizanți

Tripla clătire sau clătirea sub presiune este procedura prin care se decontaminează ambalajele evitându-se pericolul pentru sănătate și mediu. Prin urmare, după folosirea completă a produsului, containerele (canistrele, recipientele) goale trebuie clătite astfel:

1. Pregătirea: Pentru început, îmbrăcați echipamentul de protecție: salopeta, mănuși, mască sau vizieră, pentru a vă proteja mâinile, hainele și fața.
2. Tripla clătire: Este extrem de important ca o clătire eficace a ambalajului să fie efectuată imediat după epuizarea pesticidului (pe câmp). Scurgeți tot conținutul recipientului în rezervorul de stropit și umpleți-l cu apă pe un sfert. Înșurubați capacul și agitați ambalajul de câteva ori. Turnați apa cu care ați clătit în rezervorul de stropit, după care repetați operațiunea de încă două ori.
3. Clătirea sub presiune: Agricultorii care dispun de stropitori moderne pot curăța recipientele prin metoda de „spălare sub presiune”. În acest caz, folosiți echipamentul de clătire al stropitoarei. Presiunea apei care curăță pereții interiori ai ambalajelor este suficientă pentru a elimina toate reziduurile.
4. Găurirea ambalajului: Verificați dacă ambalajul este gol, după care uscați-l și găuriți-l pe partea inferioară ca să nu mai poată fi utilizat. La final, separați capacul de ambalaj înainte de a fi depozitat într-un spațiu special amenajat, securizat și semnalizat corespunzător pentru angajații firmei.
5. Predarea ambalajelor: După ce ambalajele au fost curățate și depozitate corespunzător, acestea se vor preda furnizorilor produselor de uz fitosanitar și fertilizanți sau sistemelor colective din care fac parte furnizorii de aceste produse în baza unui contract, act de primire-predare și/sau factură.

„Clătirea imediat după golire face parte din Bunele Practici Agricole și în urma ei ambalajele devin nepericuloase mediului, inclusiv persoanelor care gestionează astfel de ambalaje. Clătirea ambalajelor aduce mai multe beneficii, printre care: întreaga cantitate de produs este folosită, deci concentrația corectă pentru tratarea culturii, mărindu-se astfel eficiența tratamentului. Totodată, un ambalaj bine clătit nu va conține reziduuri, evitându-se astfel riscuri de intoxicație și alte accidente și poate fi predat la reciclare”, a susținut administratorul Eco Save, Mihai Cojocaru.

Sancțiuni pentru nerespectarea normelor

Fermierii care nu respectă procedurile de curățare a ambalajelor riscă amenzi de până la 40 de mii de lei și suspendarea dreptului de activitate pentru o perioadă de la trei luni până la un an. De asemenea, nerespectarea acestor norme poate duce la contaminarea solului și a apelor, afectând negativ sănătatea publică și echilibrul ecologic.

„O mare parte nu cunosc despre obligațiile legale de gestionare corespunzătoare a ambalajelor de la produse de uz fitosanitar și fertilizanți. Este destul de important ca măsura „tripla clătire” să fie respectată și aplicată, iar pentru aceasta, fermierii trebuie informați cât mai des pentru ca fiecare din ei să conștientizeze și să aplice procedura dată ca o bună practică agricolă. Împreună vom putea contribui la prevenirea poluării mediului înconjurător, să evităm pericolul pentru sănătatea oamenilor și să încurajăm respectarea acestor măsuri pentru ca fermierii și producătorii/importatorii să nu fie supuși riscurilor de sancționare”, a specificat Mihai Cojocaru.

Agenția de mediu: Cea mai mare parte din deșeuri constituie cele provenite din agricultură și industria prelucrării alimentelor

Potrivit informațiilor oferite de Agenția de Mediu, în anul 2019 au fost generate 627,2 mii tone de deșeuri, dintre acestea 16,9 mii de tone de deșeuri provin din sectorul agroindustrial.

În anul 2020, cantitatea a crescut semnificativ. Întreprinderile au generat 415 mii de tone de deșeuri din diferite sectoare economice. Cea mai mare parte din deșeuri constituie deșeurile provenite din agricultură și industria prelucrării alimentelor – 217,1 mii de tone.

„Pentru Republica Moldova este caracteristic ca întreprinderile din sectorul agroindustrial sa dețină o pondere majoră în numărul total de întreprinderi. Astfel, deșeurile care sunt generate de întreprinderile din acest sector sunt în creștere continuă”, precizează responsabilii de la Agenția de Mediu.

Din aceste deșeuri, circa 72% provin din industria fabricării zaharului, 13% - din producția de băuturi alcoolice și circa 9% provin din procesul de preparare și prelucrare a fructelor, legumelor și cerealelor.

Potrivit datelor raportate prin SIA MD de către agenții economici, în Republica Moldova în anul 2020 au fost valorificate 307 mii de tone de deșeuri.

Cantitatea cea mai mare de deșeuri valorificate revine deșeurilor din agricultură, horticultură, precum și din prepararea și prelucrarea alimentelor  - 232,1 mii de tone. Valorificarea deșeurilor agricole se efectuează, de cele mai dese ori, prin operațiunea – tratarea terenurilor având drept rezultat beneficii pentru agricultură sau ecologie.

Totodată, în 2021, cea mai mare parte din deșeuri constituie cele din agricultură și industrie prelucrării alimentelor – peste 300 de mii de tone. Ponderea cea mai mare revine deșeurilor rezultate din producția de băuturi alcoolice și nealcoolice – 41,1% și respectiv, deșeurile care provin din industria fabricării zahărului 37,1% din totalul de deșeuri din sectorul agroindustrial.

Situația nu s-a schimbat nici în 2022. Agenția de Mediu specifică că, Republica Moldova a generat o cantitate semnificativă de deșeuri provenite din agricultură, horticultură, acvacultură, silvicultură, vânătoare, pescuit, precum și din prepararea și prelucrarea alimentelor – peste 135 de mii de tone.

⚡️ Urmărește știrile Agroexpert pe ->  Telegram  |  Viber  |  Facebook  |  Instagram  |  News letter!