Agricultura, tradițional, dintre toate sectoarele economiei naționale, beneficiază de cel mai mare suport direct alocat sub formă de subvenții din contul mijloacelor publice. În 2022 volumul mijloacelor destinate acesteia a fost în mărime 1,7 mlrd. Lei sau aproximativ 1,7% din cheltuielile bugetului public național. Pentru anii 2017-2022, perioadă în care a fost aplicat precedentul regulament de utilizare a mijloacelor alocate acestui domeniu, agricultura țării a beneficiat de un suport direct total din contul mijloacelor bugetare în mărime de 7,2 miliarde de lei, se arată într-o analiză efectuată de expertul economic Viorel Gîrbu pentru Infodebit.
„Subvenționarea sectorului agricol reprezintă o prioritate pentru autorități. În anul 2022, comparativ cu datele pentru anul 2017, subvențiile alocate domeniului respectiv au crescut în termeni nominali cu 94%, sau cu 10 p.p. mai mult față de rata de creștere a cheltuielilor bugetului public național în aceeași perioadă și cu 28% în mărime ajustată la inflație”, susține expertul.
Potrivit lui, suportul acordat agriculturii este organizat în baza unei liste de măsuri de sprijin. În perioada anilor 2017-2022, trei dintre aceste măsuri au atras aproximativ 2/3 din totalul subvențiilor alocate sectorului agricol.
În ordine descrescătoare după volumul mijloacelor alocate, aceste măsuri vizează:
- stimularea investițiilor pentru dezvoltarea infrastructurii post-recoltare și procesare;
- stimularea investițiilor pentru procurarea tehnicii și a utilajului agricol;
- stimularea investițiilor pentru înființarea, modernizarea și defrișarea plantațiilor multianuale.
Măsurile respective reprezintă și viziunea actorilor din acest sector, or, mărimea mijloacelor alocate pentru măsurile de subvenționare nu este stabilită de autorități, aceasta se constituie în baza solicitărilor, din lista măsurilor stabilite, venite din partea antreprenorilor.
„La prima vedere subvenționarea pare să aducă roade. Sectorul individual contribuie substanțial la crearea producției agricole din țară, dar întrucât acesta nu este vizat de măsurile de subvenționare, sectorul dat poate fi folosit în calitate de grup de comparație pentru aprecierea impactului măsurilor de subvenționare aplicate”, mai punctează Viorel Gîrbu.
Astfel, pentru perioada analizată, producția vegetală generată de întreprinderile agricole, estimată ca mărime medie pentru anii 2018-2022, în expresie monetară, a crescut cu 18%. În cazul sectorului individual atestăm că acest indicator a scăzut cu 2%. Similar, producția animalieră analizată în modul descris mai sus, a crescut cu 31% în cazul întreprinderilor agricole și doar cu 1% în cazul sectorului individual. Totuși, aceste date ajustate la rata inflației ne dau o cu totul altă imagine.
Cantitatea producției agricole vegetale generată de întreprinderile agricole, exprimată valoric, ajustată la rata inflației și calculată ca mărime medie pentru perioada 2018-2022 a fost de 12,9 mld. lei, fiind la același nivel cu situația din anul 2017. În cazul producției agricole animaliere, în expresie monetară, în perioada anilor 2018-2022 atestăm o creștere de doar 10% față de anul 2017, mult mai modest față de 31% cât este această creștere exprimată în mărime nominală.
„Analiza datelor cantitative denotă o schimbare nefavorabilă din sectorului agricol național pe parcursul ultimelor 6 ani. Astfel, informațiile disponibile, calculate ca mărime medie pentru anii 2018-2022, în cazul culturilor agricole cerealiere și leguminoase, indică că deși suprafața însămânțată a crescut cu 11% raportat la anul 2017, producția globală s-a diminuat cu 4%, în special ca urmare a scăderii cu 12% a roadei medii la hectar. Producția agricolă animalieră generată în cadrul întreprinderilor agricole și gospodăriilor țărănești a crescut cantitativ doar în cazul vânzării animalelor pentru sacrificare și al producerii laptelui de vacă cu 18% și respectiv 10%, dar a scăzut pentru producția de ouă și lână (-14% și respectiv -20%)”.
Performanța relativă a sectorului agricol prin raportare la celelalte sectoare ale economiei naționale descrie, de asemenea, impactul redus exercitat de către politicile de subvenționare ale sectorului dat. Astfel, producția agricolă în prețuri de bază, văzută ca pondere în PIB, s-a aflat pe un trend descrescător de la 6% în 2017 la 4% în 2020, și a crescut la 8% doar în 2021. Valoarea medie a acestui indicator pentru perioada 2018-2021 s-a menținut la același nivel cu datele pentru anul 2017. Valoarea adăugată brută (VAB) realizată de societățile nefinanciare active în domeniul agricol, exprimată ca pondere în producția în prețuri de bază, este în descrește pe întreaga perioadă 2017-2021, de la 59% în 2017 la 47% în 2021, minimul de 43% fiind atins în 2020. La nivel național, acest indicator s-a menținut la valorile de 54-55% pentru întreaga perioadă.
„O performanță mai bună poate fi văzută la indicatorul ce măsoară ponderea remunerării salariaților în VAB, care a crescut de la 19% în 2017 la 40% în 2020, valoarea medie pentru perioada 2018-2021 fiind de 27%. Creșterea volumului mijloacelor alocate plății salariilor contribuie la dezvoltarea localităților rurale. Dar, chiar și așa, creșterea valorilor la acest indicator se înfăptuiește sub presiunea migrației forței de muncă din zonele rurale și mai puțin ca o consecință a creșterii performanței sectorului agricol care, așa cum s-a menționat mai sus, înregistrează valori inferioare față de nivelul mediu pentru economia națională la indicatorul care măsoară ponderea VAB în producția în prețuri de bază. De altfel, actualizată la rata inflației, în anul 2021 volumul mijloacelor financiare alocate de către societățile nefinanciare pentru remunerarea salariaților a scăzut cu 4% față de valoarea anului 2017”, a conchis expertul.
⚡️Urmărește știrile Agroexpert pe-> Telegram | Viber | Facebook | Instagram | News letter!
