Fructele cu o aromă și un gust deosebit au devenit, în ultimii ani, o carte de vizită a Republicii Moldova în lume. De la un sezon la altul, un număr tot mai mare de consumatori de pe diferite piețe se bucură de fructele crescute în Moldova. Totuși, există încă un șir de provocări și impedimente pentru ca produsele moldovenești să fie recunoscute și acceptate pe piețele cu cerințe tot mai stricte. Despre cerințe de calitate, standarde și integritate au vorbit în cadrul Conferinței Businessul Fructelr în R. Moldova, exportatorii de fructe, membri ai Moldova Fruct.
Ștefan Bîtlan, producător/exportator, Fani SRL
În acest an am avut o experiență bună de export a fructelor pe piața UE, pe alocuri cu probleme de logistică și ,ca în fiecare an, cu probleme legate de calitate. Aspectele de care trebuie să ținem cont când dorim să facem export de fructe pe piețele din Vest: în primul rând trebuie să asigurăm calitate, ambalaj corespunzător și să deținem certificări GlobalG.A.P. și GRASP. Aș face un apel către producători să obțină aceste certificări pentru că aceasta demonstrează trasabilitatea produsului și nu există o altă cale dacă dorim să avem acces pe noi piețe. Un alt aspect important ține de MLR (norma maximal admisibilă de reziduuri în fructe): chiar și această pandemie a demonstrat cât de slabi suntem în fața unei boli care poate fi generată inclusiv de produsele alimentare pe care le consumăm zi de zi. Acest aspect este privit ca unul deosebit de important de cumpărătorii noștri din Germania.
Am reușit în acest an să dublăm sau chiar triplăm cantitățile exportate, comparativ cu anii precedenți. A fost o provocare grea, dar și frumoasă.
Impedimente
Noi suntem și producători și ne confruntăm cu probleme comune: avem puțini lucrători calificați, trebuie să ne implicăm în fiecare proces care se întâmplă în gospodărie. În ceea ce ține de comerț avem provocarea de a cumpăra și a vinde mai departe. Avem probleme de integritate: în afara sezonului ne este foarte greu să garantăm calitatea pentru că avem foarte puține spații de post-recoltare pregătite pentru a păstra marfă dupa 1 noiembrie. Doar până la 3% din frigiderele din R. Moldova sunt cu atmosferă controlată, ceea ce nu permite păstrarea calității. Și în această situație ar trebuir să vindem fructele (struguri, prune) până la 1 noiembrie și să ne adaptăm realității prețului. Noi toți ne dorim să obținem preț mai mare pentru prunele pe care le producem, dar avem o concurență mare din partea țărilor balcanice: Bosnia, Macedonia, Serbia. Anul acesta am obținut prețuri mari la prune, doar datorită gustului!
Strugurii Moldova produși de 90% din producătorii de la noi - nu au viitor pentru piața Germaniei pentru că au semințe. Trebuie să ne învățăm a produce alt tip de struguri apireni pe care Turcia, Iran, Azerbaidjan îi cultivă cu succes.
Avem avantajul gustului, dar rețelele de magazine cer întâi calitate și pe urmă gust. Producătorii de la noi doresc uneori prețuri exagerate și nejustificate, trebuie să ne orientăm la ceva, nu putem vinde cu un dolar din câmp, când producătorii din balcani vând produsul ambalat cu 60 de cenți. Trebuie să ne raportăm la niște realități. Dacă vom avea produs calitativ, ambalat corect și adaptat prețului de piață vom avea viitor.
Ion Ionaș, producător/exportator, IonexTrans SRL
Pentru a exporta în UE avem doar câțiva pași pe care trebuie să-i respectăm cu strictețe: norma de reziduuri, calitatea fructelor și livrările la timp.
Noi am avut în acest an primele experiențe de export în Franța, este o piață mai complicată decât Germania. Ei vor doar produse de calitatea extra-premium. Am avut posibilitatea să livrăm struguri dar mi-a fost foarte dificil să iau decizia de la cine să îi achiziționăm pentru a avea toate normele la pesticide în limita admisibilă, să avem certificările necesare, să avem produs de calibru bun și calitativ. Până la urmă, a fost o experiență frumoasă, am fost rugați să mai livrăm, dar pentru că nu am fost siguri de calitate, am refuzat. Nu dorim să pășim cu piciorul stâng din primul an, de la primele livrări. La capitolul prune au solicitat calibrul 35+, niciun fel de prune duble, doar calitatea extra.
Anul acesta am implementat o tehnologie nouă în cadrul întreprinderii: ambalarea fructelor în caserole flow-pack. Ne-am propus să începem a vinde în acest an doar pe piața internă pentru a vedea cât se păstrează fructul, care e durata lui de viața pe raft. Anul viitor avem contracte pentru a exporta în caserole, dar suntem încă la început de cale, căutăm peliculă care să reziste, caserole, lădițe pentru ca să putem livra un produs gustos, ambalat corect și livrat la timp.
Provocări
Trebuie să ne facem temele pentru acasă la capitolul tratamentelor chimice la fructe, să fim siguri de ceea ce depozităm, pentru că frigiderul nu este un medic care tratează fructe.
La struguri este un pic mai complicat, avem de lucrat pentru că nu avem calitatea corespunzătoare cu care să pășim pe piețe noi. Trebuie să fim recunoscători Federației Ruse că mai cumpără strugurii noștri. Avem nevoie de expertiză și în păstrare, dar și în producere. Nu putem păstra și vinde fructele care nu sunt crescute din câmp calitative și care nu se pot păstra decât până la început de noiembrie.
Noi anul acesta am livrat 7 camioane de struguri în puncte diferite, de la toate rețelele am primit după aceasta un răspuns ferm că ei închid sezonul cu struguri pentru anul acesta. Este un fapt care ar trebui să ne pună pe gânduri.
Victor Cazacu, exportator, Pro Inedit SRL
Pe segmentul strugurilor de masă avem o problemă în R. Moldova, toți producătorii practic păstrează strugurii în lădițe din lemn. Aceasta cumva impune comercializarea produsul în aceeași lădiță, pentru că dacă ar urma să fie reambalați, sinecostul produsului ar fi foarte mare. Este un motiv din care avem foarte multe retururi ale mărfii. Anul acesta o mare parte dintre noi au înșeles că fără a păstra rugul verde nu putem practic exporta strugurii.
La prune exact aceeași problemă, nu avem linii de sortare și respectiv nu putem avea un control riguros asupra calității.
Prețurile de la producători sunt foarte mari în sezon și lipsește total planificarea livrărilor. Trebuie să înțelegem că dacă vindem toți marfa la sfârșitul sezonului avem sau marfă necalitativă sau prețuri sub sinecost.
Dacă să vorbesc despre piețe: Polonia este gata încă să importe marfa la calitatea pe care o oferim noi, dar odată cu apariția mărfii din balcani nu putem să mai facem față concurenței. Țările din Balcani au demonstrat că într-un timp foarte scurt sunt gata să ofere orice tip de ambalaj pe care îl cere cumpărătorul – lucru pe care noi nu-l putem asigura. Calitatea este importantă și pentru România, și pe această piața concurăm cu țările din balcani care vin cu produse mult mai ieftine. O altă problemă ar fi că România ne consumă practic toată cota de export fără taxe pe piața UE la prune cu pruna destinată procesării.
