Deși Republica Moldova dispune de stocuri suficiente de fructe pentru export, calitatea neuniformă, problemele de depozitare și presiunile de pe piețele externe reduc semnificativ competitivitatea producătorilor. Exportatorii avertizează că aceste vulnerabilități pot afecta atât prețurile, cât și imaginea produselor moldovenești pe termen lung.
Situația actuală din sectorul fructelor scoate în evidență un paradox tot mai pronunțat: disponibilitatea produselor pentru export nu mai reprezintă principala problemă, ci capacitatea de a livra constant marfă de calitate, conform cerințelor piețelor externe. În lipsa unor standarde uniforme și a unor investiții suficiente în tehnologie și infrastructură, o parte importantă din producție își pierde din valoare încă din faza de post-recoltare.
„Calitatea produselor moldovenești, de la an la an, este tot mai slabă. Din punct de vedere concurențial, la capitolul calitate, Moldova merge pe o linie descendentă în fiecare an. Productivitatea muncii în sectorul agroindustrial este foarte mică în Republica Moldova – de circa 2,5 ori mai mică decât în Italia. Atitudinea față de muncă este mai slabă comparativ cu țările cu care concurăm pe rafturile magazinelor. Nu generalizez: există producători de elită, care au produse chiar mai bune decât în Italia sau alte țări și livezi foarte bine dotate, uneori chiar peste nivelul Uniunii Europene. Dar aceștia nu pot fi considerați forța motrice a sectorului. Produsele lor sunt „înghițite” de masa mare de produse slab calitative. Strugurii, în acest an, din cauza ploilor, au avut o calitate foarte slabă. Producătorii au depozitat struguri afectați de ploi, în speranța că îi vor vinde. În realitate, astfel de marfă ar fi trebuit aruncată direct. Depozitarea implică costuri, iar marfa nu s-a vândut și ulterior a fost aruncată. Aproximativ 50% din costuri au devenit pierderi pentru producători, fără niciun venit. Acest lucru le afectează capacitatea de creditare în sezonul următor”, a menționat Victor Cazacu, exportator.
Pe lângă pierderile directe, problema calității generează efecte în lanț asupra reputației produselor moldovenești, mai ales pe piețele europene, unde standardele sunt stricte, iar concurența este acerbă.
„Există și exportatori mai puțin experimentați care cumpără aceste produse necalitative și încearcă să le exporte. Ajunse pe piața europeană, acestea afectează imaginea țării. Când vii cu un produs de calitate la o rețea de magazine, poți primi refuz doar pentru că este din Moldova sau nu îl poți vinde la un preț mai mare din cauza reputației slabe. În viticultură, această problemă persistă deja de trei ani. Creșterea exporturilor de struguri reflectă, în mare parte, stocuri de calitate slabă, ceea ce afectează imaginea țării. O altă problemă este lipsa spațiilor și tehnologiilor moderne de stocare. Strugurii sunt culeși în lăzi de lemn, care aduc bacterii din livadă. În depozite, în condiții de umiditate, acestea favorizează apariția mucegaiului și a putregaiului. Depozitarea ar trebui făcută în ambalaje din plastic, pentru a menține calitatea. Producătorii înțeleg aceste probleme, dar nu există suficiente sisteme de finanțare. Statul a redus subvențiile post-investiționale, iar noul plan pentru 2026–2030 le înlocuiește cu subvenții în avans, care nu funcționează eficient. În același timp, producătorii europeni beneficiază de subvenții mari și pot vinde la prețuri mai mici în perioade de criză, lucru pe care producătorii moldoveni nu și-l pot permite”, a mai spus exportatorul.
O perspectivă mai nuanțată vine din partea operatorilor care reușesc să gestioneze mai eficient lanțul de producție și export, însă și aceștia resimt volatilitatea piețelor și presiunile externe.
„Ne ocupăm cu exportul de prune și mere, avem și producție proprie, precum și depozite frigorifice cu atmosferă controlată. Exporturile noastre sunt orientate predominant spre piața europeană. Am exportat inclusiv în Orientul Mijlociu. Anul acesta este unul destul de volatil, atât pentru noi ca producători, cât și la nivel internațional, inclusiv din cauza conflictului din Orientul Mijlociu, care influențează indirect și piața europeană, unde prețurile tind să scadă. Pentru prune, anul a fost destul de dificil. Am reușit însă să anticipăm scăderea prețurilor față de anul precedent și am încheiat contracte din timp. În ceea ce privește strugurii, anul a fost foarte bun pentru noi: am exportat întreaga producție și am avut capacitatea să mai achiziționăm suplimentar pentru export. La mere, avem în continuare cantități disponibile. Calitatea este bună în acest an, deși calibrele sunt, în general, puțin mai mici. O mare parte din producție se află încă în depozite frigorifice, la fel ca în Polonia. Realist vorbind, nu cred că vor exista probleme majore până la finalul sezonului – producția va fi vândută, însă probabil nu la cele mai bune prețuri. Un factor important este transportul, care poate dura până la 45–60 de zile spre anumite destinații din Asia, ceea ce afectează competitivitatea. Pe plan internațional, avem concurenți puternici precum Africa de Sud, iar pe piața europeană concurăm cu Polonia, Italia și Franța”, a afirmat Pavel Vieru.
În același timp, planificarea strategică și orientarea către piețe noi devin tot mai importante pentru menținerea exporturilor:
„Iar pentru sezonul următor, trebuie să analizăm atent oportunitățile și să planificăm exporturile spre piețe mai îndepărtate. Perioada optimă pentru export rămâne august–noiembrie, când avem cele mai bune condiții. În general, consider că sectorul se mișcă într-o direcție corectă. Tot mai multe companii și țări sunt interesate să colaboreze cu Moldova, datorită calității și gustului produselor. Dacă vor exista politici guvernamentale corecte, sprijin pentru producători și reducerea costurilor de producție, Moldova are șanse reale să-și consolideze poziția pe piața europeană”, a adăugat exportatorul.
La nivel operațional, una dintre cele mai mari provocări rămâne uniformizarea calității în cadrul loturilor destinate exportului, în special atunci când acestea sunt formate din producția mai multor furnizori.
„În ceea ce privește exportul, dispunem de un hub logistic complex, cu linii de sortare și ambalare, care ne permite să realizăm exporturi de calitate. Cantitatea produselor proprii este satisfăcătoare, însă atunci când consolidăm producția partenerilor noștri, apar provocări, pentru că o mare parte din marfă este de calitate a doua și, fără linii de sortare adecvate, valorificarea ei este dificilă. Totodată, ne gândim la dezvoltarea procesării pe viitor, pentru a valorifica marfa de calitate mai slabă, deoarece există piețe care cer astfel de produse. În ansamblu, obiectivul nostru este să combinăm calitatea ridicată cu o logistică eficientă, pentru a putea exporta fructele moldovenești pe piețele externe”, a declarat Ambroci Nicolae.
În ansamblu, deși rezervele de fructe permit continuarea exporturilor, lipsa unei calități constante, infrastructura insuficientă și presiunile concurențiale rămân principalele obstacole pentru dezvoltarea durabilă a sectorului.
