În perioada iulie-august 2025, Republica Moldova a înregistrat cel mai ridicat nivel al exporturilor de grâu din ultimii patru ani, cu un volum total de 307,4 mii tone. Creșterea este de 14% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar în raport cu 2023 avansul este de 55,6%. Comparativ cu 2022, livrările s-au majorat de aproape trei ori, arată datele analizei expertului în agro-market Iurie Rija.
Recordul absolut rămâne cel din 2021, când în lunile iulie-august au fost exportate 360,4 mii tone, dar rezultatele din 2025 marchează o revenire semnificativă a Moldovei pe piața internațională a grâului. Evoluția a fost susținută de o recoltă bună și de o cerere externă robustă, care au oferit exportatorilor premise solide de competitivitate.
În primele două luni ale sezonului, exporturile au generat venituri de 1,086 miliarde lei, cu 16,4% mai mult decât în aceeași perioadă din 2024. Prețul mediu de export a constituit 3,53 lei/kg, ușor peste nivelul de 3,47 lei/kg din anul precedent, ceea ce confirmă menținerea unei relative stabilități pe piețele internaționale.
Cea mai mare parte a livrărilor s-a realizat în luna august – 220,7 mii tone, un nivel care nu a mai fost atins din 2021. În ultimii patru ani, un asemenea volum lunar nu a fost consemnat, ceea ce transformă august 2025 într-un reper pentru comerțul cu grâu.
Liderii exportului
Clasamentul exportatorilor a fost condus de „Rusagro-Prim” SRL, cu 55,3 mii tone (18% din total), urmat de „Agro-Nova Prim” SRL (47,7 mii tone) și „Orom-Imexpo” SRL (45,9 mii tone). Împreună, aceste trei companii au realizat aproape jumătate din exporturile Moldovei. Alte firme precum „Global Farming International”, „Agrofloris-Nord” sau „Quadra Commodities” au contribuit la diversificarea fluxului de livrări externe.
Principalele destinații
Italia a fost piața principală, absorbând 146,3 mii tone la un preț mediu de 3,54 lei/kg. România a urmat cu 52,6 mii tone (3,41 lei/kg), iar Grecia cu 52,4 mii tone (3,64 lei/kg). Alte destinații au inclus Elveția, Liban, Ucraina, Cipru, Malaezia, Emiratele Arabe Unite și Indonezia, consolidând prezența internațională a Moldovei.
Calitatea, un subiect sensibil
În sezonul 2025 a intrat în discuție indicele W, un parametru care măsoară forța glutenului și calitatea de panificație a grâului. Deși anterior acest aspect nu ridica probleme, condițiile climatice din primăvară au afectat formarea proteinelor, ceea ce a dus la valori mai scăzute ale indicelui. Lipsa unei infrastructuri interne pentru testarea parametrului reprezintă acum o provocare în negocierile pentru exportul de grâu alimentar.
„Moldova nu a dezvoltat încă la nivel intern infrastructura de laborator necesară pentru a testa indicele W, tocmai pentru că până acum nu existau dificultăți la acest capitol. În prezent însă, se conturează o provocare nouă, întrucât cel mai probabil valorile mai reduse ale indicelui W din sezonul actual au fost influențate de condițiile climaterice din primăvară, când perioadele de umiditate sporită și variațiile de temperatură au afectat formarea proteinelor și, implicit, forța glutenului. Lucrul dat explică de ce indicele W poate să fie mai jos decât norma, iar situația devine deja un factor sensibil în procesul de negociere și semnare a contractelor pentru livrările de grâu alimentar”, susține expertul.
Cât grâu a exportat R. Moldova
Diferența dintre volumele de grâu raportate ca fiind exportate din Republica Moldova în iulie-august 2025 și cele reflectate în statisticile Uniunii Europene necesită o explicație atentă. Pe când din țară au ieșit 307,4 mii tone de grâu, în statisticile europene figurează doar 71,6 mii tone. Deși principalele destinații declarate au fost țări din UE, datele arată o disproporție evidentă.
Situația se explică, în primul rând, prin faptul că statisticile europene includ doar cantitățile care au intrat efectiv pe teritoriul Uniunii, fără a reflecta volumele aflate în tranzit sau în așteptare la punctele de frontieră ori în porturi. În al doilea rând, un rol și mai important îl are modul în care traderii operează: multe companii mari care intermediază exporturile de grâu au adrese juridice în state membre ale UE, iar în statistici apare țara de reședință a cumpărătorului, chiar dacă grâul este redirecționat ulterior către alte regiuni. Astfel, volume importante ajung în Orientul Mijlociu și Africa, deși în documente sunt înregistrate inițial ca fiind destinate Uniunii Europene.
„Discrepanța dată nu reprezintă o contradicție, dar ilustrează specificul lanțurilor comerciale internaționale din sectorul cerealier. În sezonul curent, grâul moldovenesc a avut ca piețe finale în special țările din Orientul Mijlociu și Africa, ceea ce confirmă orientarea tot mai puternică spre destinațiile respective, în paralel cu menținerea legăturilor comerciale cu Uniunea Europeană”, a conchis expertul.
