În cadrul ședinței Plenare a Parlamentului de astăzi, 25 martie, candidatul la funcția de premier, Igor Grosu, desemnat de președinta Maia Sandu, s-a prezentat în fața deputaților, însă nu a fost votat din cauza lipsei de cvorum. Pentru a fi învestit, Igor Grosu urma să fie susținut de cel puțin 51 de deputați.
Liderul socialist, Igor Dodon, a dat de înțeles cu o zi înainte, în cadrul unei emisiuni la NTV Moldova, că nu va vota pentru numirea lui Igor Grosu în fruntea Cabinetului de miniștri. Dodon a precizat că are mai multe argumente pentru a nu susține candidatul PAS și a adăugat că PSRM are un candidat care ar fi mult mai potrivit pentru a conduce Executivul și pentru a scoate țara din criză. Fracțiunea PSRM a părăsit sala de ședință. La fel a procedat și fracțiunea Partidului Șor, în acest caz în sală au rămas numai 43 de deputați, prin urmare din lipsa de cvorum, Guvernul Grosu nu a putut fi votat.
Alexandru Slusari a spus cu o zi înainte că Platforma DA încă nu luase o decizie în privința votării sau nevotării Guvernului Grosu, deoarece exista o neclaritate din partea celor de la PAS.
”Incertitudinea aceasta nu ne-a permis să luăm o decizie anterior, întrucât au fost răspunsuri evazive, neclaritate din partea colegilor de la PAS, nedorința să-și asume responsabilitatea. Cum poți să votezi un guvern când nu există claritate în interiorul acestei echipe? Aici e cea mai mare problemă. Noi ne-am adresat către ei că ne pun într-o situație complicată. Mai ales, cunoașteți în ce manieră a fost desemnat domnul Grosu, după ce noi am venit cu formula absolut clară că ne asumăm, că facem, că vrem și am fost tratați în modul în care am fost tratați, nu vreau să revin la ce s-a întâmplat” a afirmat Alexandru Slusari.
Comentatorul politic, Vlad Țurcanu a avut previziunea că Guvernul Grosu nu va fi votat de către deputați, fapt care va duce la dizolvarea actualului Parlament și declanșarea alegerilor anticipate.
”Din câte se vede, Maia Sandu mizează pe oameni din cercul ei apropiat, ea pune mai mult preț de unitatea echipei decât pe reprezentativitatea politică și socială a acesteia. Această componență, ca și data trecută, a fost făcută pentru a pica testul, nu pentru a da un guvern. Totuși este o diferență esențială între situația de la prezentarea în plen a Nataliei Gavrilița și situația de acum. Dacă nu s-a votat guvernul Grosu, atunci președintele Maia Sandu poate cere dizolvarea Parlamentului. Așa că de data aceasta, deputații s-au gândit de două ori dacă să ridice sau nu mâna, pentru că în joc a fost viitorul lor politic, al multora dintre ei. Avem mulți deputați care au intrat în Parlament în anumite circumstanțe, acum ar avea mai puține șanse. Gândul la soarta lor personală a cântărit foarte mult în decizia lor de a vota sau nu cu Igor Grosu” a spus cu o zi înainte, Vlad Țurcanu.
Analistul politic Anatol Ţăranu afirma că existau şanse mari ca echipa guvernamentală condusă de Igor Grosu să fie învestită, deoarece partidele conştientizează că situaţia pademică şi economică din țară este foarte complicată şi trebuie gestionată.
În Programul de guvernare al prim-ministrului desemnat, Igor Grosu, este menționat că imediat ce va fi investit, Guvernul va solicita Parlamentului declararea stării de urgență pe o perioadă de cel puțin 30 de zile, conform deciziei și recomandării Consiliului Suprem de Securitate din 13 martie 2021. Această solicitare urma să ofere împuternicirea Comisiei pentru Situații Excepționale cu competențele necesare pentru implementarea unui pachet anticriză, pentru gestionarea crizei sanitare, creșterea veniturilor populației și susținerea întreprinderilor, în special în sectoarele afectate.
Igor Grosu este președintele interimar al Partidului Acțiune și Solidaritate. Din 2019 este deputat în Parlamentul Republicii Moldova, Președintele Fracțiunii PAS și Membru al Consiliului Suprem de Securitate. În perioada 2012-2015 a fost viceministru al educației în echipa Maiei Sandu și consilier principal de stat în domeniul educației. A coordonat Reforma Educației în Moldova, reformarea examenelor de Bacalaureat și combaterea corupției în educație. A activat în calitate de expert și lider de proiecte în cadrul Ministerului Economiei și Comerțului. A condus mai multe programe de gestiune a asistenței externe în Republica Moldova. A coordonat secretariatul Consiliului Național pentru Participare și are o experiență vastă de lucru cu organizațiile societății civile. În perioada 2005-2011 a fost membru de birou al organizației Amnesty International. Este absolvent al Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Istorie. Este căsătorit și are 3 copii.
Reamintim că Ministru Al Agriculturii a fost propus Vladimir Bolea, care este vicepreședinte al Partidului Acțiune și Solidaritate. Din 2019 este deputat în Parlamentul Republicii Moldova, membru în Comisia parlamentară agricultură și industrie alimentară. În Parlament, lucrează pentru interesele agricultorilor, promovează suspendarea obligațiilor financiare pentru gospodăriile țărănești, a inițiat procedura de perfecționarea codului funciar și luptă contra abuzurilor în domeniul agricol și construcțiilor. Este expert și antreprenor în domeniul agro-alimentar cu o experiență de peste 20 de ani.
⚡Urmărește știrile Agroexpert -> pe Telegram!
