Anul 2020 a fost o lecție, în special pentru latura de planificare. Agricultorii trebuie să atingă un nivel superior de gestionare a resurselor agricole, agro-climatice și financiare pentru a dispune de o așa-zisă „centură de siguranță”. Toate riscurile trebuie luate în calcul și toate pronosticurile merită atenție, deoarece vorbim despre business și nu unul oarecare, ci unul legat de producere. Să le prevezi pe toate e imposibil, dar să încerci să te asiguri, luând măsurile necesare, este primordial. 2020 ne-a demonstrat, prin prisma tehnologică, faptul că trebuie să ne întoarcem la rotația culturilor.
Un alt moment pe care vreau să-l menționez este divizarea zonală a culturilor agricole. În sudul țării, unde seceta s-a manifestat cel mai accentuat, au avut de suferit semănăturile culturilor cerealiere de toamnă și de primăvară, floarea-soarelui și porumbul. Reieșind din acest considerent, propunerea noastră pentru fermieri e ca aceștia să cultive sorg - o cultură care consumă cu 50% mai puține rezerve hidrice din sol comparativ cu porumbul. Tot în acest an am avut o experiență colosală în privința sorgului. Astfel, circa 70-80% din suprafețele însămânțate cu porumb au fost lichidate din cauza secetei, pe când sorgul s-a manifestat totalmente opus, doar 20-25% din suprafața de sorg s-a uscat, fapt ce confirmă gradul înal de stabilitatea acestei culture în condiții de secetă.
Este oportun să le sugerez fermierilor să acorde importanță și la tot ce înseamnă analitica precipitațiilor din ultimii ani și, reieșind din acest aspect, să-și planifice următorii pași. Primii indicatori agricoli ai anului 2021 se vor vedea după ce vom lăsa în urmă iarna și primăvara.
Recomandările mele însituația în care nivelul de umiditate din sol va fi unul satisfăcător e ca fermierii să investească în material semincer bun, în tehnică de calitate, în îngrășăminte și produse fitosanitare. Dacă situația va fi diametral opusă, cu rezervă de umiditate din sol redusă, va fi nevoie de o abordaremult mai minuțioasă și creativă în privința selectării culturilor, a ratei de însămânțare și, respectiv, va trebui să se ia măsurile necesare în privința optimizării hranei pentru culturile agricole, dar și asupra complexității produselor de uz fitosanitar. Astfel, dacă vom lucra abordând tehnologia intensivă în condiții precare, vom depista faptul că aceasta nu și-a meritat investiția, iar cultura însămânțată n-a dat randament, iar acest lucru presupune schimbarea cu o altă tehnologie – cu cea extensivă.
Pe de altă parte, dacă rezervele de umiditate vor fi suficiente și acest lucru va fi vizibil, inclusiv, din toamnă, vin cu recomandarea în favoarea tehnologiei medii intensive și a cele iextensive. De asemenea, le sugerez fermierilor să ia în calcul și cerințele pieței. La epata actuală știm că rezerva de porumb este insuficientă, chiar și pentru uz intern și țara noastră déjà importă porumb. De aici putem trage concluzia că porumbul va fi solicitat în anul ce vine. Cât privește floarea-soarelui cred că aici situația se va menține stabilă și-n anul care vine.
