În Republica Moldova, importurile de îngrășăminte minerale din perioada 2022 până în prezent au cunoscut urcușuri și coborâșuri. Statisticile analizate de expertul în agro-market Iurie Rija, arată că, similar altor state europene, consumul de îngrășăminte a scăzut din 2024, însă paradoxal producțiile agricole nu s-au prăbușit proporțional, în condițiile păstrării aceluiași nivel de precipitații.
Din perspectiva volumelor și a prețurilor, piața moldovenească a îngrășămintelor minerale a traversat o perioadă de ajustare structurală între 2022 și 2025. În 2022, Moldova a importat 191,8 mii tone de îngrășăminte, la un preț mediu de 16,44 lei/kg- preț înalt rezultat din impactul direct al crizei gazelor și al tensiunilor geopolitice. Anul următor, 2023, a marcat revenirea volumelor mari – până la 272,1 mii tone, în creștere cu peste 40% – concomitent cu o scădere a prețului mediu la 11,96 lei/kg. Astfel, în 2023, pe fondul relaxării presiunilor logistice și al recalibrării lanțurilor comerciale, fermierii din Moldova au avut ocazia să importe o cantitate mai mare de îngrășăminte. În 2024 importurile au început să coboare- până la 209 mii tone, cu 23% mai puțin ca în 2023 iar prețul mediu a scăzut și mai mult, la 8,65 lei/kg, atingând cel mai mic nivel din ultimul ciclu de cinci ani.
În primele nouă luni ale anului 2025, s-au importat la 153 de mii de tone, cu un preț mediu ușor în creștere, la 9,94 lei/kg. Totuși cea mai mare parte a importurilor are loc în februarie- aprilie, prin urmare putem concluziona că în 2025 ritmul lent continuă. Combinația – volum redus dar preț scăzut – este un semnal al pieței saturate și a unei atitudini mai prudente a fermierilor, care au cumpărat pentru necesități și nu pentru stocare. Dinamica generală arată clar că, după șocul inflaționist din anul 2022 și boomul cantitativ din 2023, piața îngrășămintelor din Moldova a intrat într-o fază de consolidare, în care prețurile se echilibrează, iar deciziile de achiziție devin mai raționale și mai orientate spre eficiență tehnologică.
Un alt element care merită subliniat în contextul actual este faptul că scăderea importurilor de îngrășăminte minerale reflectă, în egală măsură, lipsa de lichidități din sectorul agricol și prudența tot mai mare a fermierilor în planificarea investițiilor sezoniere. În Republica Moldova, la fel ca în întreaga regiune a Bazinului Mării Negre, fermierii au resimțit o comprimare a fluxurilor de numerar după doi ani de costuri ridicate și marje reduse, ce i-a determinat să-și schimbe comportamentul de achiziție. Mai mult ca atât, pentru 2024, reducerea volumelor a fost legată și de o decizie calculată de a amâna cumpărările până după toamnă, când devine mai clar dacă anul agricol va fi secetos sau roditor.
Analizând structura importurilor de îngrășăminte minerale în Republica Moldova din perioada 2022 – 2025, se conturează o dinamică diferită a preferințelor fermierilor în funcție de condițiile economice și agrotehnice ale fiecărui an. În 2023, ureea a dominat importurile, atingând un nivel record de circa 68,9 mii tone, urmată de îngrășămintele complexe NPK și de nitratul de amoniu- o orientare către fertilizanți cu conținut ridicat de azot, preferați în anii cu potențial ridicat de producție. În 2024, structura s-a modificat: nitratul de amoniu a devenit principalul produs importat (peste 41 mii tone), urmat de amofos/sulfoamofos și amestecuri de uree cu nitrat de amoniu. Preferința respectivă a subliniat adaptarea fermierilor la condițiile economice mai prudente și la nevoia de eficiență în aplicarea azotului. În primele nouă luni ale anului 2025 se observă o altă schimbare de trend – amofosul și sulfoamofosul s-au poziționat pe primul loc, cu peste 41,5 mii tone, fiind urmate de nitratul de amoniu (28,4 mii tone) și uree (24 mii tone). Structura din anul curent denotă o orientare treptată spre îngrășăminte fosfatice și complexe, utilizate preponderent în pregătirea solului pentru toamnă și primăvară, dar și o preferință pentru produse care asigură un aport mai echilibrat de nutrienți.
În termeni valorici, în anul 2024, valoarea totală a importurilor s-a ridicat la circa 1,81 miliarde lei, în scădere pronunțată față de cele peste 3,25 miliarde lei din 2023, pe fondul reducerii prețurilor internaționale și al diminuării volumelor. În primele nouă luni ale anului 2025, valoarea importurilor a atins deja 1,52 miliarde lei, ce indică o ușoară revenire a activității comerciale.
Companiile care ocupă locurile de top în distribuția îngrășămintelor în Moldova sunt prezentate în clasamentul valorii achitate la importul fertilizanților minerali de bază. În perioada ianuarie–septembrie 2025, primele cinci companii importatoare concentrează 63,4% din valoarea totală a importurilor, cumulând 949 milioane lei dintr-un total de 1,496 miliarde lei. Astfel, în primele 3 trimestre 2025, liderul pieței este compania „Carvidon-Trade” SRL, care a înregistrat importuri în valoare de 283,5 milioane lei, urmată la o distanță foarte mică de „Fertistream-TRM” SRL, cu 283,2 milioane de lei, cele două companii situându-se practic la același nivel valoric. Pe locul trei se poziționează „Piramida-Market” SRL, cu 142,7 milioane lei, în timp ce „Agrostoc” CI ocupă locul patru, cu 126,6 milioane lei, urmată de „Bioprotect” SRL, care completează topul primilor cinci importatori cu 113,5 milioane lei.
Structura originilor îngrășămintelor minerale importate în Republica Moldova în perioada 2022 – septembrie 2025 arată că majoritatea îngrășămintelor provin din materii prime sau produse fabricate în Federația Rusă, chiar dacă livrările efective pot fi realizate prin intermediari sau rute comerciale diferite. Astfel, 64% din volumul total al îngrășămintelor importate are origine rusă, ce confirmă dependența structurală a pieței moldovenești de îngrășămintele rusești.
Pe locul al doilea ca origine se află Bulgaria, cu o pondere de 7%, urmată de Turkmenistan și Azerbaidjan, fiecare cu câte 4%, și de Grecia, cu 3%. În total, aceste cinci origini însumează 83% din totalul îngrășămintelor importate de Republica Moldova în ultimii patru ani. Analizând structura pe produse, se observă că îngrășămintele complexe NPK (148 mii tone), amestecurile de uree cu nitrat de amoniu (82,8 mii tone) și nitratul de amoniu (70,6 mii tone) provin în proporție covârșitoare din surse rusești, în timp ce Bulgaria furnizează preponderent nitrat de amoniu, iar Turkmenistanul și Azerbaidjanul sunt principalele origini ale ureei.
Prin urmare, cu toate că Republica Moldova a diversificat parțial portofoliul de origini, prin includerea unor surse alternative din Asia Centrală și Europa de Sud, dependența de materiile prime rusești rămâne ridicată, iar reziliența logistică a lanțului de aprovizionare depinde de evoluțiile geopolitice și comerciale din regiunea Mării Negre.
