În ultimele decenii, am asistat la transformări semnificative ale climei globale, care au avut un impact semnificativ asupra sectorului agricol. Republica Moldova este vulnerabilă la schimbările climatice prin intensificarea calamităților de secetă, inundații, înghețuri timpurii etc. cât și condiții meteo severe care au influențat producția agricolă, reziliența fermierilor și securitatea alimentară. În contextul acestor evoluții, apare necesitatea actualizării cadrului strategic național de adaptare la schimbările climatice. Prin urmare, autoritățile din țara noastră sunt în proces de elaborare și adoptare a Programului Național de Adaptarea la Schimbările Climatice.
Într-un răspuns pentru AGROEXPERT, Ministerul Mediului a declarat că sunt Programul este definitivat și a trecut etapa de pre-evaluare strategică. În luna martie au avut loc consultări publice, unde a fost actualizat.
„Programului Național de Adaptarea la Schimbările Climatice va fi remis în curând la Cancelaria de Stat. Pe parcursul anului 2023 programul urmează să fie aprobat. La elaborare participă experți naționali și internaționali, UNDP Moldova și Ministerul Mediului. Opiniile constructive sunt examinate și luate în considerație, oricine le-ar remite”, susțin reprezentanții Ministerului Mediului.
Documentul prevede șase sectoare cheie. Este vorba despre sectorul forestier, Agricol, Energetic, Transport, Apă și Sănătate. Autoritățile punctează că experții din domeniile menționate au inclus acțiuni agregate care se regăsesc în politicile sectoriale. Acestea se referă la dezvoltarea politicilor, cadrului legal și capacității instituționale care vor asigura implementarea măsurilor dezagregate / concrete, principale din domenii.
Programul nu conține recomandări, doar descrierea situației curente, cu măsuri de redresare a situației și atingerii obiectivelor specificate.
Sectorul agricol
Pentru asigurarea dezvoltării durabile sectorului agricol, o atenție deosebită va fi orientată spre diminuarea vulnerabilității față de aridizarea climei, prin modernizarea sistemelor centralizate de irigare și colectare a apelor pluviale, prin sporirea rolului sectorului academic la promovarea aplicării tehnologiilor digitale noi, crearea fondului genetic național și utilizarea îngrășămintelor verzi, măsuri care, aplicate în ansamblu, vor contribui esențial la adaptarea la schimbările climatice.
O atenție deosebită va fi acordată implementării programelor de asigurare împotriva riscurilor climatice, precum și subvenționarea producătorilor agricoli în baza programelor de dezvoltare reziliență din punct de vedere climatic.
Sectorul forestier
Gradul de vulnerabilitate climatică a sectorului forestier este în corelare cu influența pe care acesta o are asupra altor sectoare, cum ar fi agricultura și resursele de apă. În acest sens, o atenție deosebită va fi acordată îmbunătățirii managementului fondului forestier și al procesului de conservare a pădurilor, precum și sporirii gradului de împădurire a teritoriului țării prin plantarea culturilor silvice reziliențe la schimbări climatice.
Totodată, se urmărește consolidarea sistemelor de perdele forestiere de protecție a câmpurilor agricole și căilor de comunicație, reconstrucția spațiilor verzi în localitățile urbane și rurale, precum și reabilitarea sistemelor silvo-pastorale și agro-forestiere, susținute de un cadru normativ actualizat, care să asigure reziliența ecosistemelor silvice la efectele schimbărilor climatice, precum și implementarea principiilor de gospodărire forestieră durabilă.
Sectorul resurselor de apă
Pentru a asigura reziliența sectorului resurse de apă la schimbările climatice, este primordială implementarea managementului integrat al resurselor de apă și soluționarea deficiențelor aferente lipsei de date și insuficienței cercetărilor științifice, ajustarea și echiparea corespunzătoare a rețelei de observații hidrologice, prin modernizarea rețelei de monitoring hidrologic pe principalii afluenți ai râurilor Nistru și Prut, colectarea și procesarea fluxului de date relevante, precum și integrarea continuă a acestora în SIA „Cadastrul de Stat al Apelor”.
De asemenea, măsurile orientate spre reducerea riscului de dezastre, vor contribui la revitalizarea zonelor umede naturale, restabilirea țărmurilor naturale ale râurilor mici și a ecosistemelor riverane. Totodată, acestea vor ajuta la prevenirea, minimizarea și abordarea deplasărilor populației în contextul schimbărilor climatice și la abordarea altor probleme legate de migrație
Conform studiului Biroului ONU pentru Reducerea Riscului de Dezastre (UNISDR) “Costul uman al dezastrelor legate de fenomene meteorologice 1995-2015”, Republica Moldova se clasează în top zece țări ale lumii cu cea mai mare proporție de persoane afectate de dezastrele climatice. În 2008 țara a suferit o inundație cu viitură, de-a lungul principalelor râuri Nistru și Prut, iar pagubele totale s-au ridicat la 120 milioane USD. Peste 40 de localități și aproximativ 6525 de hectare de teren agricol au fost afectate de viitură. De asemenea, 667 de case private și 471 de clădiri publice au fost inundate, iar 131 dintre acestea au fost complet distruse. Ulterior, inundațiile severe din 2010 au afectat peste 13 mii de persoane din 60 de sate, cauzând pierderi și daune de peste 75 milioane USD.
Pe de altă parte, secetele devin mai lungi și mai severe. Conform statisticilor, se înregistrează secetă o dată la 3 până la 10 ani, în funcție de locația geografică. Secete severe au avut loc în țară și în 2007, 2012 și cel mai recent în 2020 și 2022. Conform estimărilor BM, în 2007 țara noastră a suferit cea mai gravă secetă din istoria sa recentă, afectând 80% din teritoriu și 135.000 de oameni, provocând pierderi de aproximativ 1 miliard USD. Seceta din 2020 a provocat o reducere de peste 26% a producției agricole și a avut un impact socio-economic semnificativ, cu aproape 20% din pierderi de locuri de muncă în sectorul agricol, afectând astfel existența zilnică a populației rurale vulnerabile. Insuficiența de precipitații a redus drastic producția agricolă în 2022, fiind estimată o scădere de peste 30% a producției de grâu și porumb față de 2021, contribuind la recesiunea generală cauzată de pandemia Covid-19 și criza economică.
