Pe 31 mai este marcată Ziua Mondială Fără Tutun, o campanie pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la pericolele consumului de tutun.
Potrivit OMS, aproximativ 3,5 milioane de hectare de teren sunt distruse pentru cultivarea tutunului în fiecare an.
Cultivarea tutunului contribuie la defrișare, în special în țările în curs de dezvoltare. Defrișările pentru plantațiile de tutun promovează degradarea solului și reduc capacitatea terenului de a susține creșterea oricăror alte culturi sau vegetație.
Cu aproximativ 90% din întreaga producție de tutun concentrată în lumea în curs de dezvoltare, tutunul are un impact extrem de inegal asupra diferitelor grupuri socioeconomice.
În țările cu venituri mici și medii, mulți fermieri văd tutunul ca pe o cultură comercială care poate genera creștere economică. Cu toate acestea, beneficiile în numerar pe termen scurt ale culturii sunt compensate de consecințele pe termen lung ale creșterii insecurității alimentare, boala și sărăcia în rândul lucrătorilor agricoli și daunele pe scară largă asupra mediului în țările cu venituri mici și medii.
Impactul nociv al industriei tutunului asupra mediului este vast și în creștere.
„Tutunul ucide peste 8 milioane de oameni în fiecare an și ne distruge mediul, dăunând și mai mult sănătății umane, prin cultivare, producție, distribuție, consum și deșeuri post-consum. Industria tutunului contribuie anual la creșterea gazelor cu efect de seră cu 84 de megatone echivalent de dioxid de carbon, ceea ce duce la schimbările climatice și reduce rezistența la climă, irosirea resurselor și dăunând ecosistemelor”, precizează Agenția de Mediu.
În Republica Moldova, tutunul este cultura ce a fost cultivată pe suprafețe extinse în raioanele țării până în anii `90. În ultimii 30 de ani, sectorul de producere a tutunului este într-un continuu declin.
Potrivit datelor prezentate de Ministerul Agriculturii, în 2023, tutunul a fost cultivat pe o suprafață de circa 300 de hectare.
