Înghețurile târzii din aprilie și început de mai au afectat puternic agricultura din Republica Moldova, în special livezile, culturile bacifere și plantațiile de căpșuni. Temperaturile au coborât în unele regiuni până la -5 grade Celsius, exact în perioada de înflorire a pomilor și formare a rodului, iar primele estimări indică pierderi de aproximativ 10% din recoltă. Despre impactul fenomenelor meteo și vulnerabilitatea agriculturii în fața schimbărilor climatice au vorbit, în cadrul emisiunii „Actualitatea la Raport”, Grigore Baltag, Șeful Direcției produse de origine vegetală din cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare și Aneta Ganenco, președinta Asociației Pomușoarele Moldovei.
„În acest an am avut înghețuri locale, iar în comparație cu înghețurile de anul trecut, au fost afectate culturile înființate în depresiuni, în terenuri mai joase, iar acest lucru iese în evidență. Totuși, în unele situații, acolo unde plantațiile nu sunt înființate și plantate conform cerințelor tehnologice și schemelor prevăzute de legislație, se observă efecte mai pronunțate. Aceste înghețuri scot în evidență atât respectarea tehnologiei de cultivare, cât și nivelul de pregătire al fermierilor în contextul schimbărilor climatice”, a menționat Grigore Baltag.
Potrivit oficialului, agricultorii au la dispoziție mai multe soluții tehnice pentru diminuarea efectelor înghețurilor târzii, însă acestea nu pot elimina complet riscurile climatice.
„În cazul înghețurilor târzii de primăvară, în prezent există o serie de instrumente, utilaje și echipamente care pot ajuta la prevenirea acestor fenomene în anumite situații. Evident, riscul nu poate fi redus complet”, a adăugat acesta.
Deocamdată, Ministerul Agriculturii nu dispune de date finale privind amploarea pagubelor provocate de înghețuri. Autoritățile colectează informații din teritoriu prin intermediul direcțiilor agricole și al asociațiilor de profil.
„Există totuși informații parțiale prin intermediul direcțiilor agricole și al asociațiilor de profil, însă datele nu sunt încă validate. Acestea urmează să fie consolidate în perioada următoare, iar Ministerul va reveni cu o notă informativă imediat ce informațiile vor fi complete”, a precizat Baltag.
La rândul său, președinta Asociației „Pomușoarele Moldovei”, Aneta Ganenco, a afirmat că efectele înghețurilor diferă de la o regiune la alta, cele mai afectate fiind raioanele din sudul țării.
„Din teritoriu, semnalele arată că înghețurile nu au afectat uniform întreaga țară, așa cum s-a întâmplat anul trecut, însă pe anumite raioane, în special în sudul țării, au fost înregistrate temperaturi de până la -5 grade. Asociațiile de producători au observat că aceste zone au fost cele mai afectate”, a spus Ganenco.
Aceasta a subliniat că tot mai mulți fermieri se orientează spre cultivarea în spații protejate, însă producția obținută în sere nu poate substitui volumele necesare pentru export.
„Se promovează tot mai mult cultivarea în spații protejate, însă trebuie recunoscut că producția în teren deschis rămâne principala sursă pentru export. Fructele cultivate în sere nu pot asigura aceleași volume și prețuri pentru exporturi. Astfel, fermierii aleg între cultivarea în spații protejate, orientată spre piața internă, sau cultivarea în câmp deschis, asumându-și riscurile climatice”, a explicat Ganenco.
Potrivit acesteia, în multe cazuri înghețurile nu au compromis total plantațiile, însă au afectat primele formațiuni florale, ceea ce va influența atât volumul, cât și calitatea recoltei.
„Înghețurile nu au afectat complet plantațiile, dar au compromis în unele cazuri primele formațiuni florale. Ulterior, plantele pot forma noi ciorchini, însă pot apărea pierderi de producție și de calitate. Evaluările finale se fac, de regulă, la sfârșitul sezonului, care în cazul culturilor bacifere poate dura până în noiembrie”, a declarat președinta Asociației „Pomușoarele Moldovei”.
Potrivit lui Grigore Baltag, înghețurile au afectat și culturile de rapiță, aflate în faza de buton floral și înflorire, însă cele mai vulnerabile rămân culturile horticole și bacifere.
„În acest an au fost afectate și culturile de rapiță, în faza de buton și înflorire. Totuși, cele mai sensibile rămân plantațiile pomicole și bacifere, precum căpșunul, zmeura și murele, în special în sudul și sud-vestul țării și în zona de centru. Aceste fenomene influențează nu doar cantitatea producției, ci și calitatea fructelor. Dimensiunea fructelor poate fi mai mică, culoarea mai puțin intensă, iar aceste aspecte afectează direct veniturile fermierilor. Agricultura rămâne un domeniu expus riscurilor, motiv pentru care accentul trebuie pus pe prevenție, nu doar pe reacție”, a afirmat Șeful Direcției produse de origine vegetală din cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.
