Experiențele nereușite cu asiguratorii îi fac pe fermieri să renunțe la aceste la aceste soluții împotriva situațiilor imprevizibile de meteo. Singurele lor opțiuni rămân intensificarea monitorizării și implementarea altor forme de protecție împotriva înghețului. Contactat de AgroExpert, Nicolae Susan, producător de struguri, piersici și nectarine din satul Ursoaia, raionul Cahul, ne-a spus că plantațiile sale au fost ferite de pagubele majore spre deosebire de daunele înregistrate în alte zone ale țării.
Fermierul afirmă că nu utilizează polițe de asigurare agricolă și spune că experiențele anterioare l-au făcut să își piardă încrederea în sistem.
„Singurul meu asigurător este Dumnezeu. Eu nu cred în sistemele noastre de asigurare și nici nu practic astfel de asigurări, pentru că nu funcționează la noi. Poate în Europa companiile de asigurare funcționează altfel, dar aici nu. Am avut experiență în 2012, când am fost afectat de grindină. Au venit, au constatat pagubele, dar mi-au spus că încă mai aveam recoltă și că nu era compromisă sută la sută. Dacă era distrusă complet, atunci primeam despăgubiri. Pentru că mai rămăsese ceva, practic nu am primit nimic”, a declarat producătorul pentru AgroExpert.
Întrebat dacă a recurs la sisteme de protecție împotriva înghețurilor de primăvară, Susan a precizat că nu utilizează astfel de metode în plantațiile de viță-de-vie.
„Nu practic așa ceva. Vița-de-vie, în cazul nostru, nu a înghețat. Anul acesta au înghețat cartofii și plantele aflate în zonele unde au existat curenți de aer și s-au format geruri locale. Vița-de-vie este plantată pe un teren mai înalt și nu a fost afectată de înghețurile de primăvară”, a explicat el.
Fermierul spune că nici în livezile de piersic nu folosește sisteme moderne de încălzire, cu excepția unei plantații amplasate într-o zonă joasă, unde riscul de îngheț a fost semnalat încă din faza de proiectare.
„Am doar o plantație aflată într-o vale, unde am fost avertizat încă din faza de proiectare că există risc. Acolo ne pregătim cu baloți de paie și facem foc atunci când temperatura scade în primăvară. Totuși, este o situație riscantă, deoarece uneori temperatura rămâne pozitivă, fără să ajungă la minus trei sau minus patru grade, dar curenții de aer afectează polenizarea în perioada înfloririi”, a menționat acesta.
Deși plantațiile nu au fost lovite de înghețuri puternice, producătorul spune că se confruntă cu alte probleme, în special la culturile de piersic.
„Din cauza curenților de aer, în ultimii ani observăm că apar probleme la polenizare. După această etapă constatăm că polenizarea și fertilizarea fructelor nu s-au realizat corespunzător. Fructele fie rămân mici și nu se mai dezvoltă, fie apar alte probleme. La piersic, dacă nu sunt condiții favorabile pentru polenizare, apar fructe duble sau chiar triple. Acestea nu au aspect comercial și trebuie eliminate, pentru că nu pot fi vândute în piață”, a explicat horticultorul.
Potrivit lui Nicolae Susan, schimbările climatice și frecvența tot mai mare a fenomenelor meteorologice extreme îi obligă pe producători să acorde o atenție sporită amplasării plantațiilor și monitorizării condițiilor din perioada înfloririi, chiar și în anii în care înghețurile nu provoacă pierderi directe.
