Ion Cazacu, practică grădinăritul ecologic de aproximativ 20 de ani. În perioada sovietică, a muncit la depozitul de chimicale din Bălți, acolo de unde substanțele chimice erau repartizate fostelor gospodării colhoznice. În prezent, pe rețelele de socializare, la rubrica „ABC din grădină”, agricultorul oferă sfaturi pentru internauți despre cum trebuie să crească fructe și legume sănătoase, cum să aibă grijă de sol, ca să obțină roade bogate fără a folosi îngrășăminte sau alte substanțe chimice. În viitorul apropiat, planifică să scrie și o carte despre permacultură.
Ion Cazacu este originar din Sângerei, dar în prezent locuiește la Bălți, unde a cumpărat o casă și un lot de pământ, aproximativ 12 hectare în total.
”Am decis să aplic în practică totul ce am adunat toată viața. Ne-am mutat aproape de pădure, mai exact ce a rămas din pădure, pentru că de prin 1993, au tăiat copacii ca nebunii. De vreo 3 ani, de când locuim aici, tot sădesc copaci în spatele casei noastre, iar la aniversarea soției de 70 de ani, i-am spus că îi dăruiesc pădurea pe care o ajut să renască” a zis mai în glumă, dar cu mesaj profund Ion Cazacu.
Agricultorul a nutrit o dragoste aparte și o pasiune pentru agricultură încă din fragedă copilărie, însă nu știa ce menire va avea ulterior.
”Probabil pasiunea mea pentru agricultura s-a început de când tatăl meu mi-a făcut prima sapă ușurică și mama m-a luat cu ea la prășit, pe la 9 ani. Numai că atunci uram buruienile. Dar mergeam mereu cu cartea la deal. Prășeam repede, și așa aveam timp pentru ca să citesc. Prin clasa a VIII-a, deja în biblioteca din Sângerei nu aveam ce mai citi. Am studiat la Institutul agricol, am lucrat toată viața la ”Mold Selihoz Chimia” cum era pe atunci în URSS, care distribuia produsele chimice în toată țara” și-a amintit Ion Cazacu.
Agricultorul și-a asumat o sarcina de a face grădinărit ecologic și să caute modalități noi și îmbunătățiri pentru a crește o recoltă sănătoasă, așa cum o făceau strămoșii, pe vremuri, după ce nepoțica sa a suferit o intoxicare de la cartofii stropiți cu substanțe chimice.
”Bunelul meu a fost primul agronom în Sângerei, știa foarte multe, cuvintele lui de aur, pământul e viu, semănatul trebuie făcut la timp. Avea o intuiție înnăscută și reușea tot timpul să obțină roade bogate fără a folosi produse chimice. Probabil mi s-a transmis prin gene, fac experimente de vreo 22 de ani, în primul rând sunt categoric împotriva aratului, dacă aș fi ministrul Agriculturii, aș interzice acest procedeu pentru totdeauna. Arând distrugem bacteriile care au rostul lor în regenerarea solului. De asemenea, sunt împotriva folosirii îngrășămintelor, ironia sorții după ce am lucrat toată viața director la instituția care primea 14 vagoane, fiecare a câte 70 tone zilnic de produse chimice și le repartizam în toate raioanele țării. Personal respect tehnologia agronomului Ivan Ovsinskii, care ar trebui să fie „icoană” pentru agricultori și care ar trebui studiat la facultate. Am găsit întâmplător cartea lui și am citit-o. El promova grădinăritul ecologic și permacultura. Ceea ce reușea el să facă pe timp de secetă, nu putea face nimeni. Am citit și literatură americană, și japoneză ca să înțeleg însemnătatea vieții din sol. De altfel, în sol există viață, chiar dacă noi nu o vedem: râme, fungi, bacterii aerobe și anaerobe” ne-a mărturisit Ion Cazacu.
Agricultorul susține că agricultura contemporană, cu ajutorul a tot felul de substanțe chimice, a distrus viața din sol, iar cu cât este mai otrăvită natura, cu atât este mai degradată sănătatea oamenilor.
”Noi trebuie să înțelegem că toată organica este hrană pentru vietățile din sol, dacă noi nu putem trăi fără hrană, atunci nici acestea nu pot. Daca nu hrănești solul nu ai rodnicie. În grădină este bine să fie câteva movile de compost, la care dacă totul decurge normal, temperatura este adecvată, se obține o hrană bună pentru vietățile din sol. Acestea consumă compostul, are loc o reacție de fertilizare, avem substanțele nutritive asimilabile, astfel planta are cum se dezvolta și crește. Ca să vă imaginați, într-un gram de excremente de râme, avem 3 mld de substanțe. Eu compar compostul cu borșul, cu câte mai multe componente pui în el, cu atât mai gustos iese și mai benefic pentru organism este.Trebuie să fie 24 de părți de carbon și o parte de azot. Azotul este verdeața, iar carbonul se găsește în paie, rumeguș, resturile de la bucătărie, tot ce putrezește, tot ce a crescut sub soare, puse în proporția necesară. Compostul din păcate reprezintă numai 3-4% din catalizatorii care sporesc regenerarea solului, dar este absolut necesar” ne-a explicat Ion Cazacu.
Agricultorul de la Bălți susține că folosește și găinile din curte pentru a obține un compost de calitate, pe care îl crede absolut necesar în agricultura ecologică.
”Eu exploatez găinile, ele au o capacitate de a scurma, eu duc toate resturile la găini, ele scurmă, apoi iarăși mai aduc paie, resturi, apoi toate amestecate cu găinațul lor, le scot și le duc la movilă. Acolo sunt multe substanțe, sunt ideale pentru fertilizarea solului. Orice nu aș sădi pe solul astfel îmbogățit, totul crește bine. Când mă întreabă cu ce să stropească plantele, eu le spun că nu știu, pentru că nu folosesc și le recomand să facă solul bogat, apoi vor avea și roadă, pentru că natura este inteligentă, ea a asigurat și protecția plantelor, doar că oamenii au dereglat totul din dorința de a obține mult și repede” a spus Ion Cazacu.
Agricultorul crede că numai revenirea la obiceiurile de altădată, va ajuta la renașterea naturii. Este categoric împotriva des utilizatei văruiri a copacilor, având și o livadă pe care o îngrijește la fel prin metode sănătoase, bazate pe ideile agronomului Ivan Ovsinskii.
”O fi frumos să vezi pomii așa cu tulpinile albe, însă pentru a asigura o protecție la copaci, există lutul verde, folosit cândva la pereții caselor, acela chiar protejează, nici furnicarii nu mai urcă pe pomi, o perioadă. Dar varul nu împiedică nimic, e vorba numai de aspectul estetic. Un alt detaliu pe care aș vrea să îl recomand este folosirea pietrelor amplasate aproape de rădăcina viței-de-vie, o dată încălzită la soare, piatra oferă căldura sa, atât de necesară pentru zaharoză la vița de vie. Am adunat toate povețele acestui autor și le testez atât în grădină, cât și în livadă. Buruienile fac rădăcini și salvează solul, ura mea din copilărie s-a transformat în dragoste față de buruieni, am înțeles că nu avem voie să lăsăm solul fără buruieni. Și cum am mai spus, nu trebuie arat, plantele semănate trebuie lăsate ca să hrănească solul. În plus,moartea coloniilor de microrganisme benefice din sol, și cele aerobe, și cele anaerobe este inevitabilă. Râmele( circa 200 de tipuri pe teritoriul nostru carpatic) contribuie și ele la aerisirea solului. O singură râmă (ce trăiește până la 15 ani) sapă în sol, înghițându-l cu masa organică moartă, până la 20 metri liniari pe an (în 7 luni calde). Catacombele săpate de râme în sol sânt și pe verticală, și pe orizontală, prin care solul se aerisește, și gazele se mișcă liber. Cantitatea suficientă de râme pentru solul fertil, este de 50 râme la un metru pătrat. Acest lucru înseamnă că într-un an vei avea suport de îngrășământ prețios- 20 tone la hectar. Excrementele râmelor nu poate fi reprodus de nici cel mai perfect laborator din lume, acesta reprezintă așa numitul biohumus” a explicat Ion Cazacu.
Nu stropește cu nimic culturile crescute, și în 2020, când majoritatea agricultorilor din cauza secetei nu au avut roadă aproape deloc, el s-a bucurat de grâul cultivat așa după metodele tradiționale, fără gram de îngrășăminte.
”Pot să spun că 2020 a fost un an de restriște pentru omenire, natura se răzbună pe noi. Seceta severă de anul trecut a fost tot din vina noastră, mulți folosesc substanțe chimice din sol, grâul sărmanul nu a putut da roadă bogată, pentru că masa organică necesară pentru microorganismele din sol nu a fost. Eu compar solurile noastre stropite cu tot felul de substanțe cu niște muribunzi, ținuți la perfuzii permanent, dacă le oprești alimentarea cu aceste substanțe vor muri, dar nu este așa. Va fi mai puțină roadă primii ani, pe urmă solul își va reveni. Mulți au uitat sau nu cunosc că există irigarea subterană naturală, atunci când gazele din atmosferă se egalează cu gazele din sol, datorită rădăcinilor de plante putrezite. Solul nu trebuie arat adânc, el trebuie afânat doar la suprafață. Ca să asigur irigarea naturală a terenului, am semănat ovăz, l-am stropit cu macerat, cu o infuzie din plante, folosită în locul pesticidelor, ca să putrezească. Ulterior, am semănat siderate, plante care îmbunătățesc structura solului, folosite pentru a neutraliza substanțele nocive din sol: mazăre și năut. Abia apoi, am semănat grâu.Proprietarii terenurilor învecinate, care au utilizat semințe de grâu tratate din Germania, care au folosit ierbicide, pesticide și alte chimicale, au recoltat o roadă mult mai mică la hectar decât mine. Roada mea a fost 65 de chintale la hectar în 2020, care a fost un an foarte secetos” a accentuat Ion Cazacu.
Prin intermediul unei persoane din domeniul agriculturii ecologice din România, agricultorul Ion Cazacu, promovează metodele inofensive, care nu deranjează biocenoza, care păstrează starea inițială a naturii, a solului.
”Am avut un impuls puternic de la o persoană din Iran, care a avut ideea de a promova agricultura în acest mod, a emigrat în Canada, a creat bio-reactorii. Cum se spune, dar din dar se face rai, am primit un astfel de bioreactor care ajută la plasmatizarea solului și energetizarea plantelor. Știți în pădurea virgină – stratul solului e original, procesele naturale, fără intervenția omului, totul decurge firesc, acolo nu există interesul politicului, care a promovat îngrășămintele artificiale de dragul interesului comercial. Vreau să vă spun că și virusul Covid-19 este o răzbunare a naturii, dacă nu vom auzi strigătul ei, vom suferi mai târziu cu toții. Noi pregătim nanosoluții, stropesc cu ele în prezent la etapa de experiment. Anul trecut a fost unul de încercare, leușteanul a crescut până la 4 m. Dar abia suntem la început de cale. Dacă nu voi reuși să public într-o carte tot ce am adunat până acum, am promisiunea din partea nepoților mei din Olanda că o vor face ei pentru bunelul. Dar îndemnul meu către agricultori este să fie mai inteligenți și să asculte natura, să nu se gonească după câștig mare, dar să fie atenți la toate semnele solului” a menționat Ion Cazacu.
⚡Urmărește știrile Agroexpert -> pe Telegram | Viber | Facebook | Instagram | News letter!
