Sistemele de irigare din sudul țării continuă să funcționeze la limita imposibilului. Veaceslav Burlacu, președintele Consiliului de Administrare al Asociației Utilizatorilor de Apă pentru Irigații IriTeh, afirmă că membrii organizației se confruntă cu provocări majore, începând de la lipsa unui cadru legislativ clar și până la stații de pompare nefuncționale, deconectate de ani de zile de la energia electrică.
„Cea mai mare provocare este de ordin administrativ și instituțional. În prezent, încă se lucrează la eliminarea vechilor rețele de canale, iar un plan general al sistemului de irigare nu există. Nu avem niște regulamente clare care să stabilească mărirea sau micșorarea suprafeței de irigare”, explică Burlacu.
Deși asociația colaborează strâns cu Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, soluțiile întârzie, iar fermierii sunt nevoiți să se descurce singuri.
„Din trei stații de pompare pe care le avem, niciuna nu funcționează. Nici măcar curent electric nu este conectat. Punctele de transformare aparțin vechilor sisteme de irigare, unde persistă datorii istorice — un blocaj care împiedică și accesarea fondurilor pentru reabilitare”, mai spune acesta.
În lipsa energiei electrice, fermierii pompează apa direct din canalele adiacente câmpurilor, iar toate costurile energetice sunt suportate de membri — combustibil, generatoare, etc.
Prima necesitate este una elementară: conectarea energiei electrice la stațiile de pompare. Urmează apoi reabilitarea stațiilor și reconstrucția rețelelor de aducție până la fiecare câmp.
„Cel mai important este să ne mobilizăm cu toții și să pornim constructiv într-o procedură de ameliorare a cadrului legislativ și eliminarea obstacolelor birocratice”, subliniază Burlacu.
Asociația pregătește demersuri pentru obținerea de fonduri destinate unui studiu de fezabilitate privind implementarea unui nou sistem de irigare modern, de tip european — Climate Smart Agriculture, care folosește minimum de resurse energetice și un consum redus de apă pentru eficiență maximă.
Irigare inteligentă: soluția pe termen lung
Modelul promovat de IriTeh presupune atât modernizarea infrastructurii, cât și adaptarea culturilor cultivate la capacitatea reală de aprovizionare cu apă.
„Dacă în Cahul porumbul necesită resurse energetice foarte mari, trebuie să optăm pentru culturi care necesită mai puțină apă. Trendul UE este clar: finanțează proiecte care conservă energia și reduc consumul de apă”, explică Burlacu.
Estimările privind costurile sunt complexe. Un studiu anterior al Fondului de Dezvoltare Durabilă a evaluat infrastructura la circa 8 milioane de dolari, dar proiectul nici nu includea componenta de irigare propriu-zisă. În paralel însă, asociația a realizat lucrări esențiale din resurse proprii:
„Am curățat circa 50 km de canal. Datorită acestor lucrări, am reabilitat aproximativ 700 de hectare de teren care erau afectate de inundații”, afirmă Burlacu.
Pentru irigarea completă a suprafeței gestionate de asociație — 5.700 de hectare — ar fi necesare zeci de milioane de euro, incluzând echipamentele moderne de irigare. Investiția este însă rentabilă, spune el:
„Un sistem inteligent de irigare ne va permite să recuperăm investiția în 5–10 ani, prin economii la energie și randamente mai mari”.
În prezent, în Republica Moldova există 88 de sisteme centralizate de irigare cu 276 de stații de pompare, dintre care multe necesită modernizare, precum și 50 de Asociații ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigații care administrează local infrastructura.
