Seceta afectează Republica Moldova, iar producția agricolă va fi mai mică. Cele mai mari probleme vor fi la culturile de cereale. În plus, debitele râurilor au scăzut mult, iar rezervele de apă ale țării se epuizează. Episoadele de caniculă din iunie şi iulie au agravat o situație deja critică, după deficitul grav de precipitații din timpul iernii şi al primăverii.
Secetă a mai fost. Cea prin care trecem acum, însă, e altfel. Experții o numesc „pedologică”, „extremă” sau „de profunzime”. Pe scurt, ea nu e cauzată doar de lipsa ploilor de acum, ci de secarea apei din pământ și adâncirea pânzei freatice în ultimii ani. Efectele nu se vor răsfrânge doar asupra recoltelor din acest an, ci devin cauză pentru deșertificarea Republicii Moldova și pentru scăderea producției agricole pe termen lung.
Și dacă ar începe mâine să plouă sănătos și ar ține-o așa trei zile și trei nopți, n-ar fi de ajuns pentru salvarea recoltelor de cereale din acest an. Grâul a fost adunat aproape în totalitate la nivel național, iar fermierii anunță o scădere medie de 50% la hectar pe unele suprafețe. Floarea soarelui e încă pe câmp, dar recolta din anul curent va fi și ea compromisă.
La porumb e prăpăd
Iar la porumb e prăpăd. E atât de scund, încât pune în pericol până și tradiția furtului, că-ți rămâne capul pe deasupra vârfurilor de mătase și te faci de râs. Înainte, erau câte trei știuleți pe un fir. Acum, găsești un știulete la fiecare trei plante. Frunzele sunt răsucite. Nu zgârie la fel când intri printre brazde, dar e semn rău – planta nu se desface, din lipsa apei. Recolta de porumb este deja considerată compromisă în proporție de peste 50%. Ploaia ar putea ajuta într-o oarecare măsură doar culturile târzii, cu recoltare peste două luni. Lipsa precipitațiilor în perioada în care planta polenizează, însă, nu mai poate fi remediată.
„Chiar dacă agricultura a fost afectată de secetă, securitatea alimentară a țării va fi asigurată, în condițiile în care recolta la hectar a fot de circa 2 tone. Este important să formăm fondul semincer care este o problemă veche cu barbă a țării. Nu avem un fond de rezervă de semințe, în condițiile în care riscul în agricultură este foarte mare an de an”, a explicat Boris Boincean, directorul ICCC „Selecția”
Potrivit lui, semințiile autohtone nu au cedat calității și randamentului celor din export. Soiurile autohtone sunt mai adaptate la condițiile climaterice din țară decât cele din export.
„Porumbul în mare măsură este compromis. Doar în zonele de nord situația poate fi mai bună, dar depinde de respectarea asolamentului, cei care au aplicat gunoiul de grajd pe terenuri, recolta va fi mai mare. Porumbul este compromis la 70-80 dar sunt terenuri care sunt compromise la 100%. Porumbul compromis trebuia retezat la masă verde și de lăsat la suprafața solului după care de semănat grâu de toamnă”, a punctat Boris Boincean.
În opinia lui Boincean, atâta timp cât nu o sa avem asolament o să ne afecteze seceta. Avem nevoie de schimbări structurale. „Florea soarelui este compromisă la 50%. Situația diferă și variază de la 50 la 70%. Soia e compromisă, la fel, în proporție de 70%, sfecla de zahăr la 50% urmare a secetei care a afectat Republica Moldova”.
Climatologii împart seceta în trei categorii, care funcționează și ca grade ascendente. Prima este cea meteorologică, cauzată de scăderea precipitațiilor. Dacă aceasta persistă pe o perioadă îndelungată, atunci se transformă în secetă pedologică, adică lipsa rezervelor de apă din sol. Dacă și aceasta continuă în timp, ajungem la ultima treaptă, seceta hidrologică, când scade nivelul râurilor și al lacurilor la nivel regional.
Mai multe terenuri cu cereale pentru a face față secetei
Mihail Vronschih de la Asociația „Selecția” afirmă despre scăderea recoltei de floarea soarelui și porumb, cu 30 și 50%.
„Dacă va fi umiditate grâu și orz va trebui semănat mai mult pentru că sunt mai rezistente la secetă. Dar în prezent floarea soarelui este semănată mai mult decât cerealele de grupa întâi”, a punctat Vronschih.
„Evident că recolta din acest an este mai mică dacă este să facem comparație cu cea de anul trecut, însă oricum recolta medie pe țară va fi de 2,5 tone – 3,5 tone per ha. Cantitatea de grâu recoltată este de 800 mii de tone. Dar există stocuri de grâu de anul trecut, care desigur că trebuie comercializat”, se arată în informația Ministerului Agriculturii.
„Vorbim de secetă cu consecințe de până la 100% prejudicii în sudul Republicii Moldova, fiind vorba de Căușeni, Ștefan Vodă, Basarabeasca. La grâu, roada nu este cea așteptată. Din ce s-a strâns până acum, pentru că la nord încă nu s-a finalizat procesul de recoltare, avem de la 2 la 4 tone la hectar. Este o roadă mult mai mică decât anul trecut, dar asta nu înseamnă că avem vreun pericol de criză alimentară. La sud, culturile de porumb sunt compromise, chiar dacă mai plouă, ele nu mai pot fi salvate. Mai poate fi salvată doar floarea-soarelui, dacă plouă”, susține ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea.
Potrivit ministrului, pentru a depăși situația critică din domeniul agriculturii, ar trebui să fie reabilitate sistemele de irigare și să fie asigurat accesul fermierilor la apele de suprafață. Pentru soluții prompte, urmează să fie instituită stare de urgență în domeniul agriculturii.
„Am început discuţiile cu Banca Mondială să venim cu un pachet de 65 de milioane de dolari, agricultorii noştri să poată avea acces la bani ieftini ca să-şi reconstruiască sistemele de irigare, evident si cu susţinerea statului. Avem discuţii înaintate cu băncile ca agenţii economici care vor prezenta acele acte sau certificatul de forţă majoră să fie scutiţi de la plata aşa numitelor penalităţi pentru întârzieri, noi vorbim de anul curent, nu vorbim de problemele agricultorului din ultimii 20 de ani. Avem toată deschiderea si din partea băncilor, FISC-ului, inclusiv vânzătorii de imputuri”, a spus Vladimir Bolea, ministrul Agriculturii.
Datele Serviciului Hidrometeorologic de Stat arată că seceta pedologică a afectat zeci de hectare de cereale din Republica Moldova. Porumbul și floarea soarelui au fost compromise la aproape jumătate.
Prognozele Serviciului Hidrometeorologic arată că în rezultatul analizei condiţiilor agrometeorologice aride roada medie de floarea soarelui pe țară, în anul 2022, va constitui 1-1,3 tone/ha (roada medie în ultimii 10 ani a constituit 1,9 tone/ha).
Referitor la porumb roada medie pe țară, în anul 2022, va constitui 1,2-1,7 tone/ha (roada medie în ultimii 10 ani a constituit 3,5 tone/ha).
În ceea ce privește recolta de sfeclă de zahăr va fi la cel mai redus nivel din ultimii zece ani, se arată în prognoza Serviciului Hidrometeorologic.
În rezultatul analizei condiţiilor agrometeorologice create şi urmare a condițiilor meteorologice prognozate pentru restul perioadei de vegetație a dezvoltării sfeclei de zahăr, Serviciul Hidrometeorologic de Stat prognozează că roada medie pe țară, în anul 2022, va constitui 1,9-2,2 tone/ha (roada medie în ultimii 10 ani a constituit 3,4 tone/ha)”, se arată în mesajul Serviciului Hidrometeorologic.
Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, suprafața terenurilor cu sfeclă de zahăr este de 12 mii hectare cu 27% mai puțin în șase luni ale anului 2022 față de perioada similară a anului precedent.
Adaptarea rămâne soluția pe termen scurt. Dezvoltarea unui sistem de irigații este baza. Fragmentarea excesivă a terenurilor arabile din Republica Moldova face însă imposibile investițiile private pentru irigații – costurile sunt prea ridicate pentru a putea fi suportate de un singur fermier. Este nevoie de acțiuni coordonate la nivelul autorităților, pe de-o parte, și de mai multă deschidere din partea agricultorilor, pentru a se asocia măcar la sisteme de irigații, spun experții.
