Piața îngrășămintelor minerale rămâne a fi foarte sensibilă la inflația la nivel mondial, urmărindu-i traiectoria. Ieftinirea îngrășămintelor minerale în 2023 a avut ca efect creșterea importurilor acestora în R. Moldova. Astfel, pentru principalele tipuri de fertilizanți (uree, ammofos/sulfoamofos, NPK, selitra, nitrat de amoniu, amestec de uree și nitrat de amoniu) cantitatea importată în țară a crescut în 2023 cu 60% - până la 254,2 mii de tone, de la 159 de mii de tone în 2022. Informația se conține în analiza expertului în Agro-Market, Iurie Rija.
Chiar dacă importurile de îngrășăminte s-au majorat evident în 2023, iar prețurile de import au scăzut constant, acestea nu acoperă necesarul cantitativ pe care țara ar trebui să-l absoarbă, dacă normele fișelor tehnice ar fi respectate. În cazul respectării acestor norme de aplicare a îngrășămintelor, recoltele ar deveni mai mari.
„Necesitatea de piață a îngrășămintelor minerale pentru 2023 a fost estimată la 478 de mii de tone, dar fermierii s-au descurcat cu 53% din cantitatea necesară (254 mii tone). În anii precedenți, cota respectivă era și mai constrânsă. Spre exemplu, în anul 2022 au fost importate în Moldova 159 mii de tone de îngrășăminte minerale, ce reprezintă doar 33% din necesar”, susține expertul.
Tradițional, în intenția de a face economii, fermierii sunt tentați să aplice fertilizanți în cantități mai mici, din considerentul că, costul introducerii acestora, alături de costul pesticidelor, reprezintă o pondere destul de mare. Totuși, reducerea aplicării fertilizanților are ca efect- scăderea recoltei la hectar, iar renunțarea definitivă, duce la diminuarea recoltei de cerealiere și oleaginoase în proporție de 30-50%.
Practica arată, că utilizarea îngrășămintelor rămâne o opțiune mai profitabilă în ciuda costurilor inițiale înalte. Deși costurile cu îngrășămintele pot părea semnificative, ele sunt compensate de creșterea randamentului și, implicit, a rentabilității.
„În ciuda unor circumstanțe excepționale, cum ar fi reducerea fără precedent al prețurilor de comercializare, reducerea cantităților de îngrășăminte aplicate poate părea o opțiune temporară, însă este esențial de înțeles că plantele au nevoie de nutrienți adecvați pentru a se dezvolta în mod optim. Reducerea aplicării îngrășămintelor poate avea consecințe negative pe termen lung, cu impact asupra productivității și sustenabilității culturilor, pierderi semnificative în producție, chiar dacă unele diferențe pot fi inițial greu de observat, în special în solurile fertile. Prin urmare, este important să se evalueze cu atenție nevoile specifice ale culturilor și solurilor și să se ia decizii informate în ceea ce privește utilizarea îngrășămintelor, pentru a asigura o gestionare eficientă și sustenabilă a resurselor agricole”, a conchis Iurie Rija.
