Importurile de cereale și oleaginoase din țările ale căror importuri nu depășesc 10% din importurile totale de cereale din liniile tarifare corespunzătoare timp de trei ani vor fi scutite de licență. Prevederea se regăsește în modificările la Legea privind licențierea temporară a importurilor de cereale și semințe oleaginoase, introduse în toamna anului 2023.
Conform datelor statistice, în anul 2023, Republica Moldova a importat aproximativ 1,2 mii tone de grâu, 27,5 mii tone de porumb și 11,5 mii tone de floarea-soarelui. Analizând structura importurilor de cereale și semințe oleaginoase în ultimii ani, se observă o schimbare semnificativă în proveniența acestora. În anul 2021, aproximativ 15,5% din cantitatea de grâu a fost importată din Federația Rusă, 5,7% din Ucraina și 1,3% din Germania, iar restul de 77,6% din diverse alte țări. În 2022, însă, majoritatea importurilor au provenit din Ucraina, reprezentând 99,5% din total. Situația în 2023 a fost ușor diferită, cu 89,5% din importuri venind din Ucraina, 2,1% din România și restul de 8,4% din diverse alte țări.
„Aceste date reflectă o tendință de diversificare a surselor de import, cu o pondere considerabilă a produselor provenind din Ucraina, în special în ultimii doi ani, în contextul condițiilor economice și politice din regiune”, se arată în nota informativă.
În cazul porumbului, analiza importurilor pe perioada 2021-2023 indică faptul că majoritatea cantităților au provenit din Ucraina, cu o pondere medie de 77,9%. De asemenea, 17,8% din importuri au provenit din Serbia, iar 1,2% din Federația Rusă. Restul de 2,4% a fost importat din diverse alte țări. Această structură sugerează o concentrare semnificativă a surselor de import pe Ucraina și Serbia, în timp ce alte țări au avut un impact mai redus asupra pieței de porumb din Republica Moldova.
În cazul semințelor de floarea-soarelui, structura importurilor în perioada 2021-2023 a fost următoarea: În 2021, aproximativ 8,9% din cantitatea importată de floarea-soarelui a provenit din Ucraina, 89% din Argentina și 1,1% din Bulgaria. În 2022, însă, aproape întreaga cantitate, respectiv 98,7%, a provenit din Ucraina. În 2023, ponderea importurilor din Ucraina a scăzut la 72,7%, fiind înlocuită parțial de alte surse. Astfel, 11,3% din importuri au provenit din Federația Rusă, 6,3% din Bulgaria, 2,3% din Uzbekistan și 3% din Kazahstan. Restul de 5% a fost importat din diverse alte țări.
„Această schimbare de structură reflectă o diversificare a surselor de import pentru semințele de floareasoarelui, în special în contextul evoluțiilor geopolitice și economice din regiune. În contextul necesității de a asigura continuitatea procesului de licențiere a importului de cereale și semințe oleaginoase, se observă o lipsă de importuri masive de astfel de produse din statele membre ale Uniunii Europene si din alte state, acestea avand o pondere de sub 10% din totalul importurilor, ceea ce nu prezintă o invadare a pieții interne„.
Potrivit autorităților, acest fenomen poate fi explicat prin mai mulți factori relevanți:
- Lipsa surplusului de culturi cerealiere și semințe oleaginoase în zona precum Uniunea europeană și alte state. Producția agricolă în majoritatea statelor a fost afectată de mai mulți factori, printre care se numără condițiile climatice dificile din ultimii ani. Potrivit datelor Eurostat, în anul 2024, producția de grâu în UE a scăzut cu aproximativ 5% comparativ cu anul anterior, atingând nivelul de 123,6 milioane de tone. În cazul porumbului, producția a fost de 53,5 milioane de tone, marcând o diminuare de 8% față de media ultimilor 5 ani. Acest declin a determinat o reducere a disponibilităților pentru export, majoritatea țărilor membre prioritizând necesitățile pieței interne.
- Prețurile ridicate pe piața internațională comparativ cu piața din Republica Moldova.
Conform datelor publicate de Comisia Europeană, prețurile cerealelor și semințelor oleaginoase din UE au înregistrat o creștere semnificativă în 2024:
− Grâu: 250 euro/tonă (în medie, în UE);
− Porumb: 230 euro/tonă;
− Semințe de floarea-soarelui: 600 euro/tonă.
Pe de altă parte, în Republica Moldova, prețurile locale sunt semnificativ mai mici, cat și datorită regimului de licențiere care a permis protejarea pieței interne:
− Grâu: 190 euro/tonă;
− Porumb: 180 euro/tonă;
− Semințe de floarea-soarelui: 500 euro/tonă.
Această discrepanță a descurajat importurile din UE și alte state unde prețul este similar, deoarece agenții economici din Republica Moldova au preferat să procure produse de pe piața internă sau din țări care produc cantități seminficative de cereale și semințe oleaginoase, unde prețurile sunt mai mici.
- Concurența cu piețele internaționale. Țări precum Ucraina, Argentina sau Brazilia sunt surse principale pentru importurile de cereale și semințe oleaginoase la nivel global, inclusiv în regiune. Aceste state oferă produse la prețuri mult mai scăzute la nivel internațional. De exemplu, în trimestrul al treilea al anului 2024, Ucraina a oferit grâu pentru export la prețuri medii de 160 euro/tonă, semnificativ mai scăzut în comparație cu media internațională pe state.
Ce alternative au fost analizate
În cadrul procesului de elaborare a proiectului de act normativ, au fost analizate mai multe opțiuni alternative privind regimul de licențiere a importurilor de cereale și semințe oleaginoase.
Una dintre opțiuni a fost menținerea regimului actual de licențiere aplicabil tuturor statelor, inclusiv celor membre ale Uniunii Europene. Această abordare a fost însă considerată inoportună, având în vedere angajamentele Republicii Moldova de a-și armoniza legislația cu cea europeană și necesitatea de a facilita comerțul cu statele membre ale UE, principalul partener comercial al țării.
O altă alternativă analizată a fost eliminarea completă a regimului de licențiere pentru toate importurile de cereale și semințe oleaginoase, indiferent de proveniență. Totuși, această opțiune a fost respinsă din cauza riscurilor majore pe care le-ar putea genera pentru piața internă, cum ar fi un aflux masiv de produse la prețuri reduse, care ar putea afecta negativ fermierii locali și competitivitatea acestora.
O altă alternativă a fost exceptarea din regimul de licențiere a importurilor țările din care acestea nu depășesc în mediu, pentru 3 ani consecutiv, ponderea de 10% (cantitativ) din totalul importurilor de culturi cerealiere corespunzătoare codurilor tarifare.
Totuși, specificarea excepțiilor pentru fiecare cultură în parte ar putea crea dificultăți din perspectiva tehnicii legislative. Astfel, soluția propusă, de a excepta țările din care cantitatea importurilor de cereali și semințe oleaginoase nu depășește în mediu, pentru 3 ani consecutiv, ponderea de 10%, din regimul de licențiere, a fost considerată cea mai echilibrată și eficientă, și, în același timp, menține protecția pieței interne față de riscurile generate de importurile din țări terțe.
Se propune intrarea în vigoare a actului normativ la data publicării în Monitorul Oficial, pentru a permite o implementare rapidă și eficientă a regimului de licențiere exceptând statele membre ale Uniunii Europene. Pe perioada de reglementare a cererii pentru importul de cereale, Ministerul Agriculturii va emite un ordin prin care se vor stabili țările din care importul va fi supus regimului de licențiere.
