În Republica Moldova, orice apicultor trebuie să-și înregistreze activitatea, indiferent de numărul de familii de albine pe care le deține. Astfel, pentru cei aflați la început de drum, AGROEXPERT vine cu informații despre procedura de obținere a pașaportului stupinei, precum și documentele necesare pentru a-l obține și termenul de eliberare.
Ce este pașaportul prisăcii și de ce avem nevoie de el
Pașaportul stupinei este un act eliberat de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, în care se indică mai multe informații. Printre acestea sunt: deținătorul stupinei, adresa juridică, locul de înregistrare la staţionar, numărul familiilor de albine, rasa, rezultatele supravegherii de stat în zootehnie şi supravegherii sanitar-veterinare adresele de amplasare a stupinei în pastoral.
Totodată, în document sunt trecute termenul şi caracterul măsurilor de profilaxie şi combatere a maladiilor la albine.
Directorul executiv al Asociației Naționale a Apicultorilor din Republica Moldova, Ion Maxim, susține că actul este unul foarte important în activitatea apicolă.
„Pașaportul prisăcii este un document de însoțire obligatoriu la transportarea familiile de albine în interiorul țării. Dacă suntem stopați de către agenții de circulație rutieră, noi dispunem de actele care demonstrează că suntem proprietarul”, punctează Ion Maxim.
Totodată, este interzisă comercializarea produselor apicole în lipsa pașaportului prisăcii.
Procedura de obținere
Reprezentanții Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor susțin că procedura de obținere a pașaportului prisăcii este una foarte simplă și care nu necesită prea mult timp.
„Apicultorul trebuie să se adreseze la Subdiviziunile Teritoriale ale ANSA, unde trebuie să prezinte un certificat eliberat de primărie, în formă liberă, care confirmă faptul că este deținător de stupină pe teritoriul satului/comunei și câte familii de albine are. Totodată, este necesar să aibă și o copie a buletinului de identitate”, afirmă Rodica Fotescu, inspectoarea principală în cadrul Direcției sănătatea și bunăstarea animalelor.
Totuși, în cazul în care apicultorul deține mai mult de 30 de familii de albine, pentru înregistrarea și eliberarea pașaportului stupinei, deținătorul stupinei trebuie să aibă formă juridică, cum ar fi: Gospodării Țărănești, Societăți cu Răspundere Limitată, Societăți pe Acțiuni, Întreprinderi Individuale.
„Cei care au statut de persoană juridică sunt obligați să prezinte inspectorilor zootehnici/ medicilor veterinari din cadrul Subdiviziunilor teritoriale pentru siguranța alimentelor, certificatul sau adeverință eliberată de la consiliul local, primărie cu informația că este deținător de stupină și locuitor al localității respective. De asemenea prezintă actele de identitate, certificatele de înregistrare a gospodăriei, amplasarea stupinei”, mai punctează inspectoarea.
În cele ce urmează, documentul este eliberat la ghișeul ANSA/sau a subdiviziunilor teritoriale timp de o zi calendaristică.
Mai mult, Rodica Fotescu punctează că începând cu 1 ianuarie 2023, este necesară înregistrarea în Sistemului informațional Beeprotect, care la moment este în proces de dezvoltare.
Costuri de sub 100 de lei
Procedura de obținerea a pașaportului stupinei nu este deloc costisitoare. Apicultorii achită 20 de lei pentru certificatul de deținător de prisacă, eliberat de primărie și 35 de lei pentru eliberarea documentului final de la ANSA.
Ce riscă cei care nu dețin pașaportul stupinei
Apicultorii riscă amenzi semnificative în cazul în care nu dețin pașaportul prisăcii și nu respectă regulile de înregistrare a stupinelor. Potrivit legislației, aceștia trebuie să declare și să înregistreze adresa stupinei staționare și numărul familiilor de albine la primărie. În caz contrar, se pot alege cu amenzi de la 300 până la 600 de lei pentru persoanele fizice și de până la 1.200 de lei pentru cele juridice.
De asemenea, comercializarea produselor apicole în lipsa pașaportul prisăcii poate duce la amenzi cuprinse între 150 și 300 de lei pentru persoanele fizice și între 600 și 1.200 pentru cele juridice.
Digitalizarea pașaportului stupinei, pe agenda ANSA
Directorul executiv al Asociației Naționale a Apicultorilor din Republica Moldova, Ion Maxim, susține că digitalizarea pașaportului prisăcii ar economisi timp pentru apicultori și ar ușura și munca inspectorilor ANSA.
„Noi am convenit cu cei de la ANSA să trecem la pașaportul prisăcii electronic, să-l introducem ca o parte componentă a Sistemului informațional Beeprotect. În așa mod, apicultorii pot introduce toate lucrările efectuate online prin intermediul semnăturii electronice, iar cei de la ANSA văd intervențiile și depistează dacă ești în grupul de risc. În prezent, toate acestea se fac manual”, punctează Ion Maxim.
Contactat de AGROEXPERT, directorul general adjunct al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, Alexandr Manciu, susține că reforma se află pe agenda instituției și lucrează asupra acesteia.
„Ne dorim să digitalizăm anumite procese în ceea ce ține de activitatea apicolă. Ne propunem să flexibilizăm procesele, să nu mai fie nevoiți apicultorii să piardă timpul pe drumuri pentru a obține pașapoartele pe suport de hârtie. Sper ca cel târziu la sfârșitul acestui an sau la începutul anului viitor să fie funcțională partea respectivă”, a punctat Manciu.
⚡️Urmărește știrile Agroexpert pe-> Telegram | Viber | Facebook | Instagram | News letter!
