Lipsa perdelelor forestiere în Republica Moldova reprezintă o provocare majoră pentru agricultori. Cu toate că acestea au un rol crucial în menținerea umidității solului și contribuie la creșterea producției agricole, la momentul actual, suprafața de perdele forestiere este mult sub nivelul necesar. Republica Moldova deține doar 28 de mii de hectare de perdele forestiere pentru protecția câmpurilor agricole, pe când necesarul este de peste 85 de mii de hectare.
„Noi avem peste două milioane de hectare de teren pentru uz agricol și pentru cifra asta, conform specialiștilor de la Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice (ICAS), terenurile agricole ar trebui să fie înconjurate de perdele forestiere de la 4 la 6 procente. Aceasta presupune că ar trebui să avem la nivel național peste 85 de mii de hectare de perdele forestiere pentru protecția câmpurilor agricole, însă la momentul actual, noi avem doar 28 de mii de hectare”, a declarat expertul din cadrul Societății Ecologice „Biotica”, Petru Vinari.
Statisticile arată că pierdem o cantitate semnificativă de umiditate. Prin urmare, perdelele forestiere ar rezolva problema respectivă. Acestea favorizează menținerea umidității solului și contribuie la reducerea pierderilor de apă.
„Aproximativ 18 km cubi de precipitații cad anual pe teritoriu, dar aproximativ 26 km cubi de umiditate - pierdem. Perdelele forestiere joacă un rol important pentru terenurile agricole, deoarece mențin umiditatea în sol, astfel agricultorii pot obține o roadă bogată”, a precizat Petru Vinari.
Rolul perdelelor forestiere în protejarea culturilor agricole
Totodată, expertul din cadrul „Biotica” Petru Vinari a mai adăugat că perdelele forestiere combat efectele negative ale vânturilor și furtunilor, oferind protecție culturilor agricole și reduc temperatura în timpul caniculei, asigurând condiții mai bune pentru dezvoltarea plantelor. De aici rezultă rolul esențial al acestora vara.
„Având aceste perdele forestiere, scădem din temperatură cu vreo 10 – 15 grade, pentru că la suprafața terenului care este expus la soare, putem să avem și peste 50 de grade, iar la umbra acestor perdele, avem cu vreo 10 - 15 grade mai puțin”, susține expertul.
Profesorul de la Facultatea de Științe Agricole Silvice și de Mediu la UTM Vitalie Gulcă a menționat că sunt cinci categorii de fâșii forestiere: antivânt, antierozionale, pentru protecția râurilor, a apelor și terenurilor agricole. Totodată, acesta a subliniat importanța perdelelor forestiere vara.
„Perdelele forestiere protejează culturile agricole de vânturi și tot aici își găsesc adăpost mai multe păsări, insecte. Pe timp de iarnă, ele mențin zăpada, iar pe timp de vară – umiditatea. De asemenea, vara, perdelele forestiere creează o umbră, deci nu permit evaporarea apei și indirect, pe timp de iarnă – zăpada”, a specificat acesta.
Importanța speciilor autohtone în plantarea perdelelor forestiere
Plantarea perdelelor forestiere necesită alegerea speciilor potrivite, în funcție de condițiile locale. Experții recomandă plantarea speciilor autohtone pentru a asigura un ecosistem durabil și diversificat. Petru Vinari a făcut referire la perdeaua forestieră de la Bălți, care este în gestiunea Institutului Selecția. Acolo sunt specii precum: stejar, frasân, tei și paltin.
„Agricultorii care vor să înființeze perdele forestiere, în primul rând, ar trebui să analizeze condițiile climatice, solul, parametrii de umiditate. Aceste aspecte sunt importante pentru a vedea care sunt speciile mai potrivite, fiindcă, de exemplu, stejarul necesită niște condiții mai pretențioase decât salcâmul. În primul rând, ar fi binevenit ca să refacem atât covorul vegetativ de jos, cât și la nivel de arbust și arbori cu specii autohtone. Aceste specii au un rol mai bogat și mai de lungă durată decât cele aduse din alte locuri”, afirmă expertul.
Exemplul unui agricultor care a plantat perdele forestiere
Unii agricultori au înțeles importanța perdelelor forestiere și au început să le înființeze pe terenurile lor. Unul dintre aceștia este agricultorul din Ștefan – Vodă, Vasile Mereuță, care se ocupă cu agricultura de 15 ani. Acesta are 600 de hectare de grâu, 300 de hectare de porumb și 300 de hectare de floarea soarelui, totodată plantează cartofi. Agricultorul a decis să planteze perdele forestiere din cauza secetei, ulterior a observat creșterea semnificativă a producției agricole.
„În regiunea mea a fost trei ani secetă, iar roada a fost foarte puțină. Eu încercam să caut soluții și astfel, am discutat cu experți din domeniul mediului care mi-au spus că fâșiile forestiere ar proteja culturile agricole și ar menține umiditatea în sol. Pot să spun că seceta m-a determinat să înființez perdelele forestiere. Am plantat salcâm boieresc – nu tare mult, dar în toamnă vreau să mai adaug. Am observat că roada a crescut esențial. Respectiv, dacă fiecare persoană ar avea lângă câmpul propriu fâșii forestiere vor avea o roadă mai bogată”, a relatat producătorul.
Cu toate că acum se bucură de o roadă bogată, agricultorul s-a confruntat și cu provocări în dezvoltarea perdelelor forestiere cum ar fi lupta împotriva buruienilor și expunerea la substanțe chimice utilizate de vecini.
„O provocare a fost descurcarea terenului de buruieni până a sădi puieții. Totodată, am avut probleme cu vecinii care utilizau pesticide, din cauza acestora unii copacii nu au rezistat. Îndemn agricultorii să investească în plantarea perdelelor forestiere și să nu aștepte să vină bani de la autorități. Este important ca agricultorii să conștientizeze importanța perdelelor forestiere și să le integreze în practicile lor agricole”, mai adaugă agricultorul Vasile Mereuță.
Potențiale soluții pentru dezvoltarea perdelelor forestiere în Moldova
O soluție, care ar contribui parțial la rezolvarea lipsei perdelelor forestiere este plantarea acestora prin Programul Național de Împădurire.
„Conform Programului Național de Împădurire, ne așteptăm la încă zece mii de hectare de perdele forestiere pentru protecția câmpurilor agricole. Aceasta ar rezolva doar o parte din problemă, dar ce facem cu restul? Noi ar trebui să rezolvăm problema în totalitate, nu doar parțial. Sperăm că atât agricultorii, cât și organele de stat să ajungă să atragă atenția cumva la această problemă”, a precizat expertul din cadrul „Biotica”, Petru Vinari.
Totuși, profesorul la Facultatea de Științe Agricole Silvice și de Mediu de la UTM, Vitalie Gulca este de părere că soluționarea problemei perdelelor forestiere în Moldova necesită o abordare integrată, care să implice atât educația și conștientizarea populației, cât și sprijinul din partea autorităților.
„Probabil, rezolvarea lor trebuie să vin de jos și să fie suportată de cei de sus. Cred că o parte se rezumă și la educația omului, la capacitatea de înțelegere a importanței acestora. Statul ar putea face mult mai mult, dar cel puțin să ofere informații oamenilor, pentru că astfel vor apărea mai multe opțiuni”, a opiniat profesorul Vitalie Gulca.
