Ultimii trei ani agricultura din Republica Moldova s-a confruntat cu o serie de crize internaționale, care au avut impact major regional, ce i-a determinat pe producătorii agricoli autohtoni să fie nevoiți să adopte un sistem de management al riscurilor dar și să-și dezvolte o imunitate la eventualele perturbări care apar în sector. Anul 2023 din punct de vedere agricol se arată a fi mai optimist. Cel puțin la capitolul cantități recoltate. De această părere este expertul Iurie Rija.
„După un an de secetă și de război, în 2023 se estimează o recoltă mai bună. Spre exemplu, grâul este semănat pe o suprafață de 302 mii hectare. Recolta estimate va fi de 1,2 milioane de tone, creștere cu 42% față de 2022. Recolta de orz va fi de 168 de mii de tone, de pe o suprafață de 44 de mii hectare, rapița – 135 de mii de tone de pe o suprafață de 75 de mii de hectare, iar floarea soarelui va atinge roada de 940 de mii de tone de pe 385 de mii de hectare. În principiu, grație condițiilor climaterice în timpul iernii și primăverii favorabile dezvoltării culturilor, în 2023 se poate de vorbit despre un an care va putea atinge recordurile la roadă din 2021”, susține Iurie Rija.
Ce ține de stocurile existente la început de sezon 2023-2024, datele studiului realizat de expert arată, că din întregul stoc de cereale aflate în spațiile de depozitare, de aproximativ 434 mii tone, circa 46,4% este porumb (201 mii de tone), 24% - floarea soarelui (100 de mii de tone) și 24% - grâu (106 mii de tone).
„La începutul sezonului actual, în iunie 2022 cea mai mare pondere din stocul rămas din sezonul precedent de aproximativ 703 mii de tone era porumb și sorg - 60% (421 de mii de tone), urmat de grâu - 29% (202 mii de tone) și floarea soarelui - 9% (62 de mii de tone)”, mai susține analistul.
Capacitate de depozitare a cerealelor ajunge la peste 2 miliarde de tone
În ceea ce privește situația capacității de stocare a cerealelor pentru anul 2023, aceasta nu a avut de parcurs modificări majore. Capacitatea disponibilă pe țară pusă la dispoziție de cele 44 de elevatoare este de 1.292 de mii de tone.
„La fel, este necesar de luat în considerare capacitatea de depozitare a gospodăriilor private. Astfel, Republica Moldova dispune de 914 comune, dacă e să estimăm, că fiecare comună are spații pentru păstrare de 850 - 900 de tone, atunci în mediu pe țară există loc pentru păstrare de 800 de mii de tone cereale la depozite private. În ansamblu, capacitatea totală de păstrare atinge la 2.092 de mii de tone”, punctează Iurie Rija.
Depozitele din țară, pline în proporție de 20%
La începutul sezonului 2022-2023 depozitele erau pline la 34%, stocul de tranzit fiind de 703 mii de tone, atunci la începutul sezonului 2023-2024, la situația 23 mai 2023, această pondere era de 21%. În prezent, mai există loc de depozitare pentru 1,6 milioane de tone de cereale.
„Nu există riscul de lipsă a spațiilor de păstrare. Dar, sezonul se așteaptă bogat, deci eventual, pe parcurs capacitatea de depozitare la sigur va fi pusă sub presiune. Una din cauze este blocarea unor spații cu roada din sezonul 2022-2023. Ce e posibil, din motivul cererii mari și tarifele de păstrare se vor majora. Prin prognozele optimiste pentru sezonul viitor determină apariția problemei cu stocarea și deja acum trebuiesc implementate unele măsuri”, este de părere expertul.
Potrivit lui Rija, lipsa spațiilor de depozitare este evidențiată prin faptul că, fermierul preferă să păstreze producția în hambarul propriu, evitând depozitarea la întreprinderile specializate (elevatoare), care prestează servicii scumpe și necalitative.
„Încăperile multor întreprinderi specializate în depozitare și condiționare sunt pustii, iar suprafețele păstrare, deținute de fermieri acoperă maxim 50-60% din necesități. O soluție pentru depășirea problemei spațiilor de depozitare ar fi, ca elevatoarele pustii să fie achiziționate de fermieri, utilizând chiar unele metode de cooperare. Ultimul timp, ca metodă alternativă este utilizată depozitarea în silobag, care deseori este mai eficientă decât investițiile capitale enorme în elevatoare specializate”, mai subliniază expertul.
În noul sezon, sarcinile logistice ale țării, lipsa facilităților de depozitare și metodele de provocări de transport aliniate cu costuri de producție mai mari rămân un obstacol major pentru fermierii locali.
Republica Moldova, pe locul 16 la importul de cereale din Ucraina
Importurile definitive din Ucraina, cel mai probabil, nu vor fi o problemă pentru Republica Moldova, întrucât țara noastră nu intră în primele 15 țări - destinații, cu excepția la floarea soarelui, când în perioada ianuarie septembrie 2022 Moldova a ocupat locul 5.
În perioada ianuarie septembrie 2022 prima țară-destinație la export grâu din Ucraina era Turcia, urmată de România și Egipt.
„Cauza pentru care fermierii ucraineni nu sunt predispuși să-și vândă marfa în Republica Moldova sunt prețurile relativ joase comparativ cu alte țări. Totodată, analiza datelor respective pe Ucraina permite să deducem că nu importurile din Ucraina în Moldova sunt factorul care cauzează scăderi de preț la cereale în Republica Moldova, dar însăși perturbările din zona Bazinului Mării Negre provocată de cererea excedentară de cereale ieftine de origine ucraineană”, a conchis expertul.
⚡️Urmărește știrile Agroexpert pe-> Telegram | Viber | Facebook | Instagram | News letter!
