Reportaj

Pungile de plastic, interzise prin lege, cu ce le înlocuim?!

Deși de la 1 ianuarie 2021, este interzisă utilizarea, dar și comercializarea pungilor și altor produse din plastic, de unică folosință, cu excepția celor biodegradabile, deocamdată acestea se comercializează în continuare în Republica Moldova. Am încercat să aflăm ce cred producătorii și importatorii  acestor produse, vizavi de noua lege intrată în vigoare la începutul acestui an.

Am intrat recent pe site-ul companiei ”Sunpack”, specializată în comercializarea produselor și soluțiilor pentru ambalare: pungi din polietilenă și pungi de hârtie, de diverse forme şi mărimi, caserole, saci de gunoi, îmbrăcăminte și veselă de unică folosinţă, circa 195 de produse în vânzare. Reprezentanta companiei, cu o experiență pe piață de 10 ani, Alexandru Straista, ne-a comunicat că deși în sortimentul lor se găsesc caserole/ ambalaj biodegradabil și din hârtie, cele mai solicite rămîn totuși a fi cele din polistiren spumos HB-6, care de fapt este tot plastic, unul greu acceptat la reciclare.

”Noi dispunem de o gamă variată de produse de ambalaj, chiar și din trestia de zahăr, numai că în această perioadă nu o mai avem în stoc. Abia în martie vom avea import și se vor găsi în vânzare. Dar vreau să vă spun că unele lanțuri de magazine cumpără de la noi încă produse din plastic, nu din cele biodegradabile. Dar explicația poate consta și în diferența de preț, de exemplu la noi o caserolă din polistiren spumos HB-6 costă 65 de bani pe când cea din trestia de zahăr e vândută cu 2,30 lei.  La pungi, cerința pentru cele biodegradabile este mai mare decât pentru cele de hârtie, care sunt cu mult mai scumpe și de obicei, le cumpără magazinele de haine sau încălțăminte” ne-a povestit Alexandra Straista.

Din discuția cu reprezentanta companiei ”Sunpack”, am constatat că preferințele clienților pe care îi deservesc, lanțurile mari de supermarket din țară, sunt dictate încă în funcție de prețurile produselor.Farfuriile din trestie de zahăr, pungile și sacii menajeri din amidon de porumb și din biopolimeri din surse vegetale, îndeplinesc cerințele stricte ale standardelor europene de compostare și sunt biodegradabile. Prin descompunere se transformă în materie organică, devenind astfel nutrienți pentru sol, dar prețul acestora este mai mare și prin urmare consumatorii le preferă pe cele din polistiren spumos HB-6.

Potrivit specialiștilor, polistirenă spumoasă (deseori denumită penoplast), se reciclează greu, cântărește foarte puțin, dar ocupă foarte mult loc, dificil se supune presării, din aceste considerente, este necesar de colectat o cantitate mare de plastic (câteva tone), după care acesta va fi transportat la o uzină pentru reciclare. În țara noastră, deșeurile de tipul dat nu se supun reciclării.

Am luat legătură și cu administrația companiei ”Comecoteh SRL”, unul din cei mai mari producători de ambalaje pe piața din Republica Moldova. Directorul Vadim Marcoci, ne-a povestit că în țara nostră, unele legi sunt în contradicție una cu alta, dar noua lege cu privire la interdicția utilizării pungilor de plastic, intrată în vigoare în ianuarie 2021, este totuși una destul de bună.

”Modificările legii intrate în vigoare la începutul acestui an, referitor la interdicția utilizării/comercializării pungilor, au creat dificultăți pentru producătorii și importatorii de pungi, deoarece articolul 20 prim, privind ”Restricțiile în domeniul comerțului cu amănuntul ”, cu care a fost completată Legea cu privire la comerțul interior” vine în contradicție cu alte acte legislative și anume cu Legea 209 din 29.07.2016 privind deșeurile și Hotărârea Guvernului Nr. 561 din 31.07.2020 ”Regulamentul privind ambalajele și deșeurile de ambalaje”. Noi, producătorii de produse de ambalaj, avem obligația să colectăm în jur de 100 de tone de deșeuri rezultate din ambalaje. Pare-mi-se deja până în 2023, trebuie să adunăm circa 40 tone obligatoriu, dar dacă avem deja interdicție să producem pungi cu grosimea mai mare de 50 microni, ce să facem cu aceste deșeuri? Din această materie primă adunată putem produce numai pungi mai groase de 50 microni. Apare întrebarea, ce putem face noi cu deșeurile respective? Numai pungi destinate ambalajului în domeniul agricol, pentru ambalarea fructelor și legumelor, pentru carne și pește. Noi nu suferim în principiu, producem ambalaj permis de lege, însă este neclar ce să facem cu deșeurile adunate, în ce scop totuși să le folosim ca să nu dăunăm mediului, dar și economic să le putem prelucra, respectând legile țării. Dar în cazul când printre produsele din plastic, adunate pentru prelucrare, se strecoară pungi biodegradabile și compostabile, toată materia primă rezultată va fi aruncată la gunoiște. Prin urmare, ar fi bine dacă s-ar separa prin lege deșeurile, ca ulterior acestea să se transforme în alte obiecte, lopeți, cum noi facem de exemplu. Dar de prelucrarea deșeurilor nimeni nu își face griji” a declarat Vadim Marcoci.

Administratorul Maxim Blaja, ”Optimasig SRL”, importator de produse de uz casnic, printre care și pungile de plastic, ne-a povestit că recent câțiva clienți de ai săi, unele lanțuri de magazine din țară, au anunțat că vor returna marfa cumpărată anterior, din motiv că riscă să fie amendați, deoarece pungile din plastic trebuie scoase din utilizare, conform noii legi.

”Pungile ambalate și amplasate pe raft ca articole în vânzare, nu ar trebui să cadă sub incidența acestei legi, deoarece aceste nu se folosesc pentru transportarea produselor din magazin, cel puțin așa noi înțelegem acest articol 20 prim, ”Restricții în domeniul comerțului cu amănuntul”, cu care a fost completată Legea cu privire la comerțul interior”. Anume din acest motiv am dori o listă concretă a produselor care pot fi comercializate legal, pentru că vă spuneam noi avem în asortimentul nostru și pungi pentru gheață, și pungi de copt, și pungi cu închidere Zipp ș.a. care sunt căutate de consumatori. Noi înțelegem că se face referire la Directiva 2019/904 (UE) a Parlamentului European și a Consiliului, privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, dar totuși acestea sunt recomandări, nu legi pentru țara noastră. Așteptăm să vedem ce răspuns vom primi în urma solicitărilor la Consiliul Economic pe lângă Prim-Ministru din data de 20 ianuarie 2021, prin care am cerut să ni se comunice printr-o listă concretă ce avem voie și ce nu, să comercializăm” a mai adăugat Maxim Blaja.

Conform prevederilor art.400 și 408 din Codul Contravențional al Republicii Moldova sunt în drept să examineze respectarea normelor şi regulilor de desfăşurare a activităţilor de comerţ, inclusiv prin constatarea contravențiilor și încheierea proceselor verbale, agenții constatatori din cadrul Agenţiei pentru Protecția Consumatorilor şi Supravegherea Pieţei și Ministerului Afacerilor Interne. Ivan Mateescu, șef, direcția de control produse industriale și servicii, din cadrul Agenţiei pentru Protecția Consumatorilor şi Supravegherea Pieței, ne-a confirmat faptul că se ține cont de Directiva 2019/904 (UE) a Parlamentului European și a Consiliului, privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, iar termenul de tranziție este diferit în statele UE, începând din 2019 până în 2025 sau chiar 2030, deoarece este vorba de diferite produse. Recomandarea europeană pentru toată lumea este ca pentru pungi, să fie folosită materia primă naturală – din amidon de porumb, trestie de zahăr etc, utilizate pe cale naturală. De asemenea, specialistul susține că o dată cu intrarea în vigoare a legii noi, în ianuarie 2021, au început să fie aplicate amenzi pentru nerespectarea acesteia.

” Legislația națională și anume Legea 209 din 29.07.2016 privind deșeurile a pregătit consumatorii spre acest pas, spre renunțarea la pungile de plastic. Conform prevederilor din articolul, 20 prim, ”Restricțiile în domeniul comerțului cu amănuntul ”, cu care a fost completată Legea cu privire la comerțul interior”, treptat s-a interzis atât utilizarea, cât și comercializarea pungilor de transport, cu sau fără mâner, cu grosimea peretelui egală sau mai mare de 50 microni, consumatorilor la punctele de vânzare de bunuri începând cu ianuarie 2019.  Iar din acest an, pungile de plastic cu grosimea peretelui mai mică de 15 microni sunt interzise, cu excepția celor, care sunt utilizate ca ambalaj. Deși legea a fost votată, o listă exhaustivă se cere. Pot fi anumite produse teoretic care par a fi interzise prin noțiunea respectivă din lege, dar care sunt utilizate ca ambalaj sau în casele oamenilor. Noi deja am început a aplica amenzi pentru tacâmurile din plastic și bețișoarele de unică folosință, pentru pungile utilizate la transportarea produselor în cadrul punctelor de comercializare. În cazul acestor pungi este clar, dacă nu sunt biodegradabile, nu mai este ca până în 2019, în funcție de grosime, ci din ce material sunt produse. Neclaritatea care a survenit, menționată de membrii de la Asociația Businessului European, ține de pungile comercializate ca produse de utilitate pentru consumatori. Dar ce ține de cele din plastic, noi avem în Codul Contravențional, Articolul 273, punctul 18, care prevede sancțiunea pentru utilizarea/ comercializarea produselor din plastic și pungile pentru transportarea produselor și aici nu există neclarități” ne-a comunicat Ivan Mateescu.

Codul Contravențional al Republicii Moldova prevede sancționarea pentru utilizarea și comercializarea pungilor și a veselei din plastic, amenzile fiind de la 3.000 până la 4.500 de lei pentru persoanele fizice și de la 6.000 până la 12.000 de lei pentru persoanele juridice.

În unele magazine din țară, legumele și fructele sunt ambalate în folie de plastic, care practic la fel reprezintă un plastic cu o grosime anumită și ulterior fiind aruncat, va polua mediul înconjurător. Desigur, o obișnuință formată ani de zile, este greu să fie schimbată peste noapte, o dată cu intrarea unei noi legi în vigoare. Dar totuși este posibil, depinde de fiecare consumator în parte, cât de motivat este să își schimbe atitudinea și ulterior obiceiurile, dar mai cu seamă de cei implicați în comerț, care încă optează pentru ambalarea produselor în plastic.

 ️Urmărește știrile Agroexpert -> pe Telegram!

Sursă: Agroexpert

⚡️ Urmărește știrile Agroexpert pe ->  Telegram  |  Viber  |  Facebook  |  Instagram  |  News letter!