O delegație de agricultori moldoveni au revenit recent dintr-o vizită de studiu în Germania și Austria, unde au explorat funcționarea Camerelor Agricole. Aceștia susțin că modelul european este un exemplu viabil pentru modernizarea agriculturii din Republica Moldova. Totuși, există provocări care trebuie depășite pentru a adapta succesului camerelor agricole germane și austriece la specificul moldovenesc.
Agricultorul Dumitru Orescu a remarcat importanța înființării Camerelor Agricole în Republica Moldova.
„Noi am rămas în urmă cu aproximativ 100 de ani. Camerele Agricole sunt foarte benefice pentru agricultori. Trebuie să le înființăm și sunt încrezut că vor fi de folos pentru toți”, precizează el.
Un alt fermier a subliniat contrastul dintre mentalitatea și tradițiile agricultorilor europeni, care se bazează pe o educație solidă și pe respectul strict al regulamentelor camerelor agricole.
„A fost o vizită interesantă, am avut ce vedea și ce învăța. Agricultorii europeni abordează agricultura diferit, având tradiții de peste o sută de ani. Ei beneficiază de educație și pregătire adecvată și înțeleg importanța respectării regulilor stabilite de camerele agricole”, a explicat Nicanor Buzovoi.
Despre modul în care știința și practica agricolă sunt interconectate în camerele agricole vizitate a analizat Damian Sandu.
„Am avut ocazia să văd cum colaborează știința cu aplicarea ei în practică. Unele camere agricole dispun de propriile instituții de cercetare, în timp ce altele colaborează strâns cu acestea. Instituțiile de cercetare se ocupă de analiza soiurilor noi și hibrizilor, menținând totodată o legătură constantă cu fermierii”, mărturisește acesta.
Andrei Dînga și-a exprimat entuziasmul față de modelul Camerelor Agricole din Europa, dar a menționat provocările adaptării acestora în contextul moldovenesc.
„Cum sunt Camerele Agricole în Germania și Austria nu va fi la noi, fiindcă avem altă mentalitate și un alt mod de a face agricultură. Impedimentul în crearea camerelor agricole cred că va fi factorul uman, fiindcă camerele agricole necesită specialiști buni, dacă vrem consultanță de calitate. Totodată, trebuie să analizăm de unde luăm bani, pentru a face camerele agricole de succes, știind că fermierii moldoveni sunt foarte reticenți în a plăti cotizații”, a susținut Dînga.
Totodată, agricultorul Ion Balan a subliniat importanța pregătirii adecvate a agricultorilor și a identificării specialiștilor capabili să îi instruiască, menționând că succesul camerelor agricole nu poate fi garantat doar prin legislație sau cotizații. El a evidențiat că, pentru întreținerea camerelor agricole, va fi necesară nu doar contribuția financiară a fermierilor, ci și un angajament serios pentru adoptarea tehnologiilor moderne, așa cum se practică în Germania și Austria.
„Sunt mulțumit de vizita pe care am avut-o în aceste două țări, dar trebuie să recunoaștem că suntem cu mult în urmă față de standardele lor. Pregătirea fermierilor este esențială; nu putem pur și simplu să obligăm prin lege aderarea la Camerele Agricole. În Germania și Austria, fermierii profită de tehnologii moderne, ceea ce îi ajută să evite pierderile la sfârșit de an”, menționează acesta.
Secretarul general al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, Sergiu Gherciu, a subliniat că vizita a oferit fermierilor oportunitatea de a înțelege cum funcționează camerele agricole.
„Modelul austriac și german este unul fiabil pentru Republica Moldova, însă trebuie să luăm în considerație inclusiv specificul economic, geografic și cultural al acestor țări. Agricultorii din Republica Moldova au avut posibilitatea să întrebe, să audă și să vadă modelele de funcționare a camerelor agricole din Germania, să se convingă că această interacțiune dintre fermieri aduce mai multă sustenabilitate și acces de calitate”, a declarat oficialul.
Precizăm că, proiectul de lege privind organizarea și funcționarea camerelor agricole a fost elaborat de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, cu suportul tehnic al Proiectului de Competitivitate și Reziliență Rurală în Moldova, implementat cu suportul financiar al USAID. Documentul urmează a fi definitivat după consultările cu fermierii și examinat de Parlament în lectura a doua.
Citește și: Crearea camerelor agricole: Suport pentru fermieri sau colectivizare forțată
Potrivit documentului, camerele agricole sunt organizații cu caracter consultativ, prin intermediul cărora va fi instituționalizat dialogul dintre fermieri și autoritățile publice cu competențe în domeniul agricol, precum și dintre celelalte autorități ale administrației publice centrale și locale, pe domeniile lor de competență. În același timp, camerele agricole vor oferi fermierilor acces la resurse și informații necesare, inclusiv la programe de instruire și finanțare, facilitând schimbul de cunoștințe si experiențe între membri.
Camerele agricole vor fi constituite în două nivele: zece camere agricole regionale și Camera Agricolă Națională. Calitatea de membru al camerei agricole va putea fi obținută de către producătorii agricoli care dețin drept de proprietate, posesie și folosință cel puțin două hectare de teren agricol arabil; sau cel puțin un hectar de teren ocupat de culturi perene sau legume în câmp deschis; sau cel puțin 0,1 hectar de legume pe teren protejat; sau un număr de animale, pentru exploatațiile nonprofesionale, mai mare decât cel prevăzut de Legea privind activitatea sanitară veterinară. Fermierul poate fi membru doar al unei camere agricole regionale.
Te-ar putea interesa și: Fermierii, împotriva camerelor agricole: Încalcă dreptul la libera asociere
Activitatea camerelor agricole va fi finanțată din contul cotizațiilor de membru, din serviciile de consultanță și/sau asistență prestate contra cost, din donații sau sponsorizări, precum și din alte surse legale. Modelul de organizare a camerelor agricole în Republica Moldova va fi unul hibrid. Pe de о parte, statul, prin intermediul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, va facilita procesul de creare și instituționalizare a camerelor agricole regionale, iar, pe de altă parte, camerele agricole vor avea autonomie totală în activitatea lor.