Produsele din plastic sunt tot mai des folosite în multe domenii, iar agricultura nu este o excepție. În 2019, lanțurile valorice agricole au folosit 12,5 milioane de tone de produse din plastic în producția vegetală și animală, iar 37,3 milioane de tone au fost utilizate pentru ambalajele alimentare. Datele se conțin într-un raport al Organizației Națiunilor Unite pentru Agricultură și Alimentație (FAO).
În agricultură, materialele plastice sunt folosite de la tăvi pentru răsaduri și tuburile de irigare până la recipiente cu pesticide și saci de hrană pentru animale. Utilizarea acestora a dus la amplificarea problemelor de mediu care amenință sănătatea solului, calitatea apei și bunăstarea umană.
„Am estimat că producția agricolă și sectoarele zootehnice au contribuit împreună cu 10 milioane de tone, urmate de pescuit și acvacultură cu 2,1 milioane de tone și silvicultură cu 0,2 milioane de tone. Se estimează că cererea globală de folii de seră, mulci și siloz va crește cu aproximativ 50% până în anul 2030”, a declarat Richard Thompson, specialist FAO în materiale plastice agricole și durabilitate și unul dintre autorii raportului.
Doar o mică parte din plasticul agricol este colectată și reciclată; majoritatea materialelor sunt îngropate sau depozitate, ceea ce generează un impact negativ asupra ecosistemelor, biodiversității și sănătății umane.
Citește și: Noi reguli pe piața mărfurilor care generează deșeuri de ambalaje. Expert: „Va afecta companiile mici”
Un exemplu relevant este pelicula de mulci, care este aplicată de către fermieri pe suprafața solului pentru a ajuta la reglarea temperaturii, la conservarea umidității și la suprimarea creșterii buruienilor. Aceasta poate fi dificil de recuperat după recoltare, lăsând adesea reziduuri de plastic în sol care duc la eroziune, reducerea infiltrației apei și scăderea activității microbiene.
În acest context, în Moldova înregistrăm o creștere constantă a cantităților de deșeuri din plastic, iar procentajul de reutilizare a acestora se menține unul scăzut.
Indiferent de sectorul în care activează, majoritatea producătorii elimină sute, iar unii chiar mii de kilograme de ambalaje, benzi de irigare, peliculă de la sere, dar și alte categorii de deșeuri. Statistica oficială arată că sectorul agricol și cel de prelucrare a alimentelor sunt printre principalii generatori de deșeuri.
Citește și: Ce deșeuri produce sectorul agricol și cum sunt acestea gestionate
„Majoritatea deșeurilor ajung la gropile de gunoi sau în mediul înconjurător, ceea ce reprezintă o problemă majoră pentru sănătatea cetățenilor și pentru ecosisteme. Aceste rezultate demonstrează că reciclarea nu este unica și nici pe departe cea mai eficientă soluție în lupta cu deșeurile din plastic la nivel național. Este important să identificăm noi soluții, cu accent sporit pe prevenire, reducere și reutilizare”, menționează autorii.
Amintim că, în Parlamentul Republicii Moldova a fost înregistrat un proiect de lege, care prevede că antreprenorii care vor recicla ambalajele pe care le pun pe piață vor fi scutiți de taxa pentru ele.
Vezi și: Responsabilitatea extinsă a producătorului. Ce înseamnă și cum se implementează
Începând cu 1 ianuarie 2023, doar agenții economici înregistrați în Sistemul Informațional Automatizat – Managementul Deșeurilor (SIA-MD) pot plasa pe piață mărfuri care generează în procesul utilizării deșeuri de ambalaje. Astfel, Responsabilitatea extinsă a producătorului (REP) prevede că agenții economici răspund de mărfurile plasate pe piață chiar și după comercializarea acestora.
⚡️Urmărește știrile Agroexpert pe-> Telegram | Viber | Facebook | Instagram | News letter!
