Numărul tinerilor care aleg studiile agricole rămâne sub nivelul necesar pentru a acoperi cererea reală de specialiști în domeniu. În acest context, Facultatea de Științe Agricole, Silvice și ale Alimentației din cadrul UTM își propune să recâștige interesul noii generații prin proiecte moderne, infrastructură didactică performantă și deschidere spre colaborări internaționale. Într-un interviu pentru Agroexpert, Sergiu Popa, decanul Facultății Științe Agricole, Silvice și ale Mediului din cadrul UTM a vorbit despre provocările actuale, direcțiile strategice de dezvoltare, digitalizarea procesului educațional și nevoia unor politici mai curajoase pentru a sprijini formarea specialiștilor în agricultură.
– Câți studenți își fac studiile la Facultatea de Științe Agricole, Silvice și ale Alimentației din cadrul UTM?
– Avem aproximativ 620 de studenți: 480 la licență și 140–150 la masterat. În ultimii patru ani, rata de absolvire este de 70–75%, un indicator bun. În primul rând, vreau să spun că este una dintre cele mai longevive facultăți din Republica Moldova. A fost fondată în anul 1932, după care s-a transformat în Universitatea Agrară. Din 2022, a avut loc fuziunea cu Universitatea Tehnică, iar spectrul de activitate al facultății a fost extins. Au fost comasate trei facultăți: Horticultură, Agronomie și Zootehnie.
S-a format astfel Facultatea de Științe Agricole, Silvice și ale Mediului. În prezent, aceasta are trei departamente:
- Departamentul de Horticultură și Silvicultură, unde pregătim specialiști pentru Horticultură și Viticultură, Protecția Plantelor, Silvicultură și Grădini Publice, Agrobusiness și Dezvoltare Rurală.
- Departamentul de Agronomie și Mediu, cu specializările Agronomie și Ecologie.
- Departamentul de Resurse Animaliere și Siguranța Alimentelor, unde avem specializările Zootehnie, Siguranța Produselor Agroalimentare și Biotehnologii Agricole.
Toate aceste specializări se regăsesc la ciclul I (licență) și continuă cu programe de masterat.
– Care sunt provocările actuale ale facultății?
– Cea mai mare provocare este numărul redus de studenți. Deși se observă o ușoară creștere după fuziune (circa 10-12% anual), raportat la necesitățile țării, este insuficient. Moldova are o economie agrară, dar tinerii încă nu văd agricultura ca pe un domeniu de perspectivă. Dacă nu reușim să atragem mai mulți tineri, riscăm o criză acută de specialiști peste 10 ani. Avem unele carențe la anumite discipline, dar se simte un interes crescut din partea tinerilor de a continua studiile în doctorat și de a rămâne în învățământ. Salariile s-au îmbunătățit, iar participarea în proiecte internaționale este o motivație suplimentară. La unele discipline, colaborăm cu profesori din străinătate, în special din România pentru a suplini numărul de cadre. O altă problemă au fost spațiile didactice, însă acestea au fost restructurate și modernizate. Așteptăm acum doar studenții.
– Cu ce atuuri încercați să atrageți tinerii?
– Mesajul nostru este clar: agricultura de azi nu mai este agricultura de ieri. Este o agricultură de precizie, digitalizată, care se face la un clic distanță. Profesorii și studenții participă la campanii de orientare profesională, vizitează licee. Un program important este cel promovat de Ministerul Educației – Cine învață, rămâne să învețe acasă.
Totodată, digitalizarea este una dintre direcțiile moderne promovate și în cadrul facultății. Agricultura performantă nu mai este posibilă fără digitalizare. În acest scop, am creat platforma Agrotech Arena, unde avem stații meteo, sisteme inteligente de irigare, drone, echipamente moderne – toate integrate în procesul de învățământ. Avem și discipline dedicate, precum „Digitalizarea Agriculturii”. La masterat, vrem să lansăm un program de „Digitalizare și sustenabilitate în agricultură”, adaptat condițiilor din Moldova.
Totodată, elemente de digitalizare sunt integrate în majoritatea cursurilor – de exemplu, la Protecția Plantelor, unde discutăm despre stații meteo în protecția integrată, sau la Legumicultură, unde învățăm despre sisteme digitale de monitorizare a plantelor în sere.
– Ce inițiative sau proiecte dezvoltă facultatea pentru a atrage mai mulți tineri spre domeniul agricol?
– Unul dintre cele mai mari proiecte care a fost inițiat recent este fondarea Stațiunii de Cercetare și Extensiune în Agricultură Criuleni. Organizăm acolo toate sectoarele didactice și de extensiune, prin implementarea tehnologiilor inovaționale, inclusiv cu sprijinul unei delegații din Carolina de Nord, Statele Unite. Ei ne oferă consultanță privind cea mai bună formulă de integrare a învățământului cu practica. În cadrul acestei Stațiuni a fost inaugurat un lot demonstrativ pentru cultura porumbului, care va servi drept platformă științifică pentru testarea și analiza a 51 de hibrizi, proveniți de la unele dintre cele mai renumite companii din domeniul semincer. Această inițiativă reprezintă rezultatul unei colaborări strânse între mediul academic și cel privat, implicând companii internaționale de prestigiu. Fiecare partener a contribuit cu un portofoliu de 5–9 hibrizi, selecționați în funcție de diferite perioade de vegetație, asigurând astfel o diversitate genetică valoroasă pentru cercetare și demonstrare.
Loturile experimentale au fost concepute pentru instruirea practică a specialiștilor din sectorul agricol, având un rol important în formarea profesională a studenților de la UTM. Acestea le oferă tinerilor oportunitatea de a pune în aplicare noțiunile teoretice în condiții reale de cultură, analizând comportamentul hibrizilor, eficiența tehnologiilor utilizate și influența condițiilor pedoclimatice asupra plantelor. Pe lângă funcția educativă, loturile vor avea și o componentă de extensie agricolă, fiind deschise fermierilor și antreprenorilor care doresc să obțină informații practice și recomandări bazate pe observații directe din teren. Astfel, se consolidează legătura dintre cercetare, educație și activitatea agricolă propriu-zisă – un aspect esențial pentru progresul sustenabil al agriculturii din Republica Moldova. Întreținerea culturilor va fi asigurată de Stațiunea Didactică, cu aplicarea celor mai avansate tehnologii de cultivare. Rezultatele vor fi prezentate publicului în cadrul unui eveniment de amploare – „Ziua Câmpului” – programat pentru septembrie sau octombrie 2025.
Suntem foarte implicați și în proiectele Erasmus – atât profesorii, cât și studenții participă la mobilități academice, de la o lună până la jumătate de an. Avem și proiecte de îmbunătățire a spațiilor de studiu: se renovează blocuri, săli de curs, iar unul dintre cele mai importante proiecte este deschiderea laboratorului Green Bio Hub. Va fi un centru unic în Europa de Est, unde studenții vor lucra cu tehnici moderne de multiplicare in vitro și de divirusare a plantelor. Testăm soiuri și tehnologii noi, inclusiv specii subtropicale cum ar fi kiwi, rodia, smochinul, pentru a evalua adaptabilitatea lor în condițiile climatice locale.
Un alt proiect important este dezvoltarea sectorului zootehnic. Urmează să aducem un șeptel de vite care va avea un rol didactic esențial. Dezvoltăm și o fermă modernă, dotată cu serii performante, care deja stârnesc interesul altor universități, inclusiv din România.
AGRONOMIADA 2025 – cea mai mare competiție studențească agronomică din România și Republica Moldova
– Este un eveniment cu tradiție de 35 de ani în România. Noi, Republica Moldova, participăm din 2012, dar în 2025 vom fi pentru prima dată gazda concursului. Vor participa peste 450 de invitați, reprezentând universități agronomice de prestigiu din România și Republica Moldova: Universitatea Tehnică a Moldovei, Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București, Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara și Universitatea din Craiova. Agronomiada include 19 concursuri de specialitate, 5 probe sportive, precum și întâlniri interactive între studenți, cadre universitare, experți din domeniul agricol și reprezentanți ai instituțiilor publice. Evenimentul demonstrează forța tradiției și pasiunea pentru agricultură a tinerei generații, fiind în continuare un simbol al excelenței și al cooperării academice în domeniul agricol, promovând valori esențiale precum competitivitatea și prietenia între tinerii din România și Republica Moldova.
– Care sunt principalele direcții în care ar trebui să se îndrepte atât cercetarea agricolă, cât și politicile de sprijin pentru învățământul de profil?
– Trebuie să ne axăm pe adaptarea la schimbările climatice: soiuri rezistente la temperaturi scăzute, culturi cu consum redus de apă. Totodată, crearea de soiuri noi și tehnologii eficiente este esențială. Consider că agricultura ar trebui să fie practicată doar de persoane cu studii superioare de profil, iar accesul la subvenții să fie condiționat de acest criteriu. Ar crește nu doar numărul studenților, ci și calitatea activităților agricole. De asemenea, bursele pentru studenții din agricultură ar trebui majorate, așa cum s-a procedat în domeniul pedagogiei.
Precizăm că admiterea Facultatea de Științe Agricole, Silvice și ale Mediului din cadrul Universității Tehnice a Moldovei (UTM) are loc în perioada 21–27 iulie 2025, oferind programe moderne pentru cei care vor să contribuie activ la protecția mediului și dezvoltarea agriculturii durabile în Republica Moldova.
Viitorii studenți au la dispoziție două opțiuni pentru depunerea actelor: online, prin platforma eAdmitere sau fizic la sediul Comisiei de Admitere UTM, situat în Chișinău, str. Studenților 9/9.
